Tag Archives: Independenţă

Însemnătatea istorică a cuceririi independenţei României

După aproape cinci secole de luptă împotriva dominaţiei otomane, după rezistenţa opusă celorlalte imperii expansioniste care devastau, jefuiau periodic şi au mutilat teritorial ţările române, aşa cum au arătat repetat, cu marcată simpatie pentru români şi ţara lor, Marx şi Engels după revoluţiile de la 1821 şi 1848, după memorabilul act al unirii Moldovei şi Munteniei din 1859, proclamarea independenţei şi consfinţirea ce i s-a adus prin purtarea războiului naţional eliberator din 1877-1878 au înscris un moment culminant pe spirala devenirii istorice a României. „Rezultat al luptei eroice a armatei române împotriva imperiului otoman, al voinţei ferme de libertate şi …

Read More »

Independenţa de stat a României şi unirea Dobrogei

După Pacea de la Adrianopol (1829), vasalitatea românilor faţă de turcise materializa în plata tributului şi în lipsa dreptului de a avea o politică externă proprie. Spre sfârşitul secolului, această dependenţă devenise mai mult nominală. România avea acum numeroase atribute ale unui stat suveran: armată, flotă, drapel naţional, monedă, agenţii diplomatice şi convenţii comerciale cu diferite state. De asemenea, ea avea o Constituţie elaborată şi votată în mod liber de un parlament ales, fără ingerinţe din afară. Contextul internaţional În 1876, Carol I l-a desemnat prim-ministru pe Ion C. Brătianu, cu Nicolae Ionescu, apoi cu Mihail Kogălniceanu, la externe. La …

Read More »

Atitudinea puterilor garante faţă de proclamarea independenţei României

După proclamarea independenţei de către Adunare şi Senat, Mihail Kogălniceanu, printr-o notă circulară, însărcina pe agenţii români din străinătate sa explice guvernelor pe lângă care erau acreditaţi că mişcarea naţională care a dus la independenţă era de nestăvilit şi că poporul român era ferm hotărât să-şi apere cu arma în mână drepturile sale. Kogălniceanu cerea totodată ca puterile garante să-şi dea consimţământul pentru actul înfăptuit la 9/21 mai, să promită că vor recunoaşte oficial independenţa şi că nu vor impune României legăturile anterioare cu Poarta. Guvernul român aştepta de la puterile garante o „aprobare întreagă” a noii sale politici sau, …

Read More »

Războiul pentru independenţa naţională a României

Cucerirea independenţei naţionale în anul 1877 este unul dintre cele mai de seamă evenimente din istoria României. Rezultat al războiului just, de eliberare, din 1877-1878, obţinerea independenţei a reprezentat totodată o încununare a sute de ani de lupte eroice ale poporului român pentru dezrobirea sa de sub apăsătorul jug al Porţii otomane. Dobândirea independenţei a marcat un moment deosebit de important în procesul de formare a României moderne şi de desăvârşire a unităţii naţionale şi de stat a poporului român. Lupta României pentru independenţă face parte din mişcarea generală de eliberare naţională a popoarelor din Peninsula Balcanică. Rezultatul acestei mişcări …

Read More »

România sub semnul independenţei

Încă de la începutul domniei sale, Carol I şi-a făcut cunoscută dorinţa de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman şi de a câştiga suveranitatea ţării. În 1873, domnul ridicase deschis problema independenţei în Consiliul de Miniştri, iar în 1876 susţinea că problema orientală nu-şi va găsi rezolvarea decât o dată cu destrămarea Imperiului Otoman. Ideile lui Carol erau în concordanţă cu cele ale clasei politice; existau însă în interiorul acestei elite păreri diferite asupra căilor şi metodelor prin care România îşi putea obţine statutul politico-juridic de stat independent. Cei mai mulţi liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Vasile …

Read More »

Finanţarea, înzestrarea şi aprovizionarea armatei române în timpul Războiului de Independenţă

Refuzul puterilor europene de a recunoaşte independenţa României a demonstrat încă odată că singura cale posibilă de a se scutura jugul otoman era participarea la război alături de Rusia. Dar, deşi participarea României la război pentru a-şi apăra independenţa cu armele era o necesitate evidentă, moşierimea, indiferent dacă făcea parte din partidul conservator sau liberal, sub pretextul respectării neutralităţii a continuat să se opună pregătirilor militare. Atitudinea moşierimii se datora şi faptului că ea nu voia să pună arme în mâna maselor ţărăneşti, temându-se ca nu cumva în felul acesta să se aducă vreo ştirbire marii proprietăţi. Din aceste considerente, …

Read More »

România de la recunoaşterea independenţei la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920)

Recunoaşterea independenţei Tratatul de la Berlin a recunoscut independenţa României, dar condiţiile impuse îi limita acesteia suveranitatea, obligând cercurile politice şi diplomaţia românească la o percepţie mai lucidă a realităţii. În virtutea tradiţiei, marile puteri continuau să ignore statutul de independenţă al ţării pentru a-şi impune propriile interese. Garanţia colectivă existentă înainte de 1877 trebuia înlocuită cu un sistem de alianţe menit să-i asigure securitatea. Recunoaşterea independenţei României, a transformării statutului său extern, a fost rezultatul unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordarea cetăţeniei evreilor şi lichidarea consecinţelor afacerii Stroussberg privind construcţia de căi ferate. Ca urmare, în …

Read More »

Războiul de apărare a independenţei Ţării Româneşti faţă de turci. Victoria de la Rovine din 1394

După 1388, turcii îşi continuă cuceririle în Peninsula Balcanică. La 15 iunie 1389, are loc o importantă luptă între forţele creştine, în special sârbeşti, conduse de cneazul Lazăr, şi cele otomane, sub conducerea personală a sultanului Murad. Lupta ce se dă la Kossovopolje se încheie cu moartea ambilor conducători, dar cu victoria turcilor. Însemnătatea acestei bătălii constă în afirmarea superiorităţii militare osmane, care folosea, împotriva cavaleriei feudale, arcaşii pedeştri al corpului de ieniceri, recent constituit de către Murad. Aceştia au hotărât, de fapt, rezultatul luptei, cu tot numărul lor relativ mic. După victorie, noul sultan, Baiazid, transformă provinciile din vestul …

Read More »

Războiul pentru cucerirea independenţei României

În urma constituirii statului naţional şi a reformei agrare din 1864, economia capitalistă a României s-a dezvoltat într-un ritm tot mai viu. În unele din ramurile industriei se constată o creştere a utilizării maşinilor. Extinderea muncii salariate accentua dezvoltarea capitalismului în agricultură. Reţeaua de căi ferate, inexistentă la 1864, ajunsese în 1877 la peste 1.250 km, dar numărul locomotivelor şi al vagoanelor folosite era neîndestulător. Se creaseră primele instituţii de credit şi asigurare, piaţa internă se lărgise simţitor, iar volumul comerţului exterior se dublase. Dezvoltarea capitalistă a economiei româneşti era însă frânată de resturile de relaţii feudale în agricultură şi …

Read More »

Războiul pentru Independenţă (1877)

Înaintea actului de la 10 mai starea de spirit produsă de rivalităţile politice şi duşmăniile personale, Ion Ghica nu crezuse că e nevoie de „apărarea naţională” când nu e „existenţa ameninţată”, Carp declarase că „nu suntem destul de bogaţi, nici destul de fericiţi pentru ca să putem face fericirea altora”, iar Blaremberg pusese în perspectivă răzbunarea unui nou Tudor, se potoli un moment, fără ca ea să fie înlocuită, pe tot timpul dramei care începea, de acele sentimente de solidaritate la care din nou, şi cu toată puterea, făcuse apel domnul, conştient de întreaga-i responsabilitate. Nu se părăsea temerea, întemeiată, …

Read More »