Tag Archives: Independenţă

Recunoaşterea internaţională a independenţei depline a României

Victoria asupra imperiului otoman – la obţinerea căreia poporul român contribuise cu întregul lui potenţial material, uman şi militar – a pus Poarta în imposibilitatea de a mai menţine, indiferent sub ce formă sau pretexte, vestigiile unei dominaţii potrivnice devenirii istorice. Târziu, începea şi la Constantinopol să se perceapă necesitatea de a reaşeza pe baze noi raporturile româno-otomane (şi prin aceasta cele româno-turce) pentru a şterge amintirea trecutului şi a înfăptui o reconciliere istorică. Oricât de ciudat ar părea, principalele obstacole în calea recunoaşterii independenţei României la negocierile postbelice au rezultat nu atât din opoziţia fostei puteri suzerane, cât din …

Read More »

Proclamarea independenţei României

Declaraţia făcută, în numele guvernului, de Mihail Kogălniceanu la sfârşitul lunii aprilie 1877 că între România şi imperiul otoman a survenit starea de război a constituit un nou pas important pe calea afirmării de sine-stătătoare a poporului nostru. Înşişi termenii în care a fost formulată această declaraţie, ca şi aceia ai moţiunii votate de Cameră şi Senat la 29 aprilie / 11 mai şi 30 aprilie / 12 mai exprimau ideea că România se considera dezlegată de orice obligaţii şi angajamente aparţinând vechii stări de dependenţă faţă de Poartă. Totuşi, judecate în lumina dreptului internaţional, nici declaraţia guvernamentală, nici moţiunea …

Read More »

Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare la sudul Dunării în timpul Războiului de Independenţă (1877)

După mobilizarea armatei, în aprilie 1877, cele patru divizii româneşti şi-au desfăşurat efectivele pentru a acoperi întreaga linie a Dunării de la Turnu Severin la Călăraşi. Misiunea armatei era de a opri pe turci să invadeze teritoriul României, implicit de a proteja înaintarea trupelor ruseşti spre Dunăre. Divizia I şi a II-a, constituind Corpul I de armată, au luat poziţii de luptă în Oltenia, iar diviziile a III-a şi a IV-a, formând Corpul al II-lea, în sudul Munteniei. Punctele cele mai ameninţate de turci fiind Calafatul şi Bucureştii, o bună parte din trupe au fost concentrate în jurul acestor oraşe, …

Read More »

De la Unire spre Independenţă

Deceniul premergător momentului istoric al proclamării independenţei s-a înscris, ca şi cei şapte ani de rodnică domnie a lui Alexandru Ioan Cuza, pe coordonatele unei dezvoltări şi ale unor pregătiri care conduceau, inexorabil, spre redobândirea statutului de neatârnare. Elemente noi în situaţia social-economică şi politica României Reforma agrară din 1864 deschisese în domeniul dezvoltării economico-sociale a ţării un nou capitol. Este drept că ţărănimea deţinea, în temeiul reformei îndeosebi, numai circa o treime din pământ, în comparaţie cu moşierii şi cu statul, deţinătorii celorlalte două treimi, că puternice rămăşiţe feudale au continuat să persiste în agricultură, că regimul tocmelilor agricole …

Read More »

Premise istorice ale redobândirii independenţei poporului român

Este o caracteristică a istoriei poporului român străduinţa de a asigura o dezvoltare liberă alcătuirilor sale de stat. După cum specific este şi faptul că Ţara Românească sau Muntenia, Moldova şi Transilvania (cât a fost principat autonom) nu au avut ca scop expansiunea teritorială în detrimentul altor popoare, ci apărarea vetrei lor împotriva armatelor invadatoare ale unor imperii şi regate vecine. Dacă acţiunea din 1273 sau 1277 – opiniile variază în privinţa datei – a voievodului Litovoi de a cuceri cu armele independenţa voievodatului său oltean s-a terminat prin moartea, cu sabia în mână, pe câmpul de luptă, a acestui …

Read More »

Efortul făcut de masele populare din toate provinciile româneşti pentru susţinerea Războiului de Independenţă

Războiul de Independenţă din 1877-1878 a solicitat întregul potenţial economic al statului şi a beneficiat într-un grad superior de girul moral şi material al poporului român, ilustrare elocventă a modului în care masele populare au ştiut să se ridice la înţelegerea intereselor superioare ale ţării. Masele populare din toate teritoriile locuite de poporul român, deoarece în toate evenimentele şi momentele hotărâtoare ale istoriei naţionale frontierele artificiale dispăreau în faţa impresionantei solidarităţi româneşti. Este şi aceasta o ilustrare elocventă a trăsăturii majore a poporului român, ca şi a altor popoare care au fost silite de vicisitudinile vremurilor să trăiască despărţite. Faptul …

Read More »

Prezenţa Craiovei în Războiul de Independenţă

În ziua de 9 mai 1877, în şedinţa parlamentului ţării Mihail Kogălniceanu făcea declaraţia istorică: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Populaţia Craiovei, ca şi a întregii ţări, a înţeles că independenţa proclamată trebuia apărată cu armele. Încă de la începutul pregătirilor pentru intrarea în război, când trupele româneşti au fost concentrate la Dunăre, au participat şi unităţi din Craiova. Craiova se află în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman. Încă din toamna anului 1876 şi în cursul iernii s-au luat măsuri de apărare a oraşului Calafat şi de intensificare a instruirii unităţilor din Craiova. La 1 …

Read More »

Recâştigarea independenţei Ţării Româneşti (1595-1596). Încercarea de instaurare a regimului boieresc

La 20 mai 1595, se încheia la Alba Iulia de către ambasada de boieri trimisă de Mihai Viteazul tratatul dintre Ţara Românească şi Transilvania, tratat care va influenţa în chip deosebit evoluţia războiului antiotoman. În general, întreaga desfăşurare a acestui război – cu ţesătura sa complicată de lupte, armistiţii şi negocieri – nu poate fi înţeleasă fără pătrunderea evoluţiei situaţiei interne. Diferitele schimbări ale raportului intern de forţe determină fazele războiului. Din această cauză, tratatul de la Alba Iulia trebuie înţeles nu numai ca o convenţie interstatală, ci mai ales ca un document fundamental de politică internă, oglindind două concepţii …

Read More »

Noi state independente în Europa şi America în secolul al XIX-lea

Epopeea poporului grec La începutul secolului al XIX-lea, burghezia greacă, dezvoltată mai timpuriu decât în alte zone sud-est europene, şi-a intensificat eforturile pentru dobândirea libertăţii şi a independenţei. S-au alăturat reprezentanţi ai boierimii şi clerului. Pentru atingerea acestui ţel, la Odessa a luat fiinţă organizaţia secretă Eteria, având în frunte pe Alexandru Ipsilanti. Activând în filiale răspândite în întreaga zonă a Balcanilor, membrii săi erau legaţi prin jurământ să cucerească independenţa Greciei. În 1821, sprijinite de Rusia, popoarele din Balcani au declanşat revolta antiotomană. Revoluţionarii greci au eliberat Atena, Moreea şi mai multe insule. Autorităţile otomane au ripostat violent, ucigând …

Read More »

Ecoul Războiului de Independenţă în Transilvania

Războiul de Independenţă purtat de România în 1877-1878 a avut un puternic ecou în Transilvania, în rândurile populaţiei şi în presa română. Un călător francez în trecere prin Braşov în acele zile nota că „românii din Transilvania… nu pot face altceva decât să nutrească aceleaşi sentimente care domnesc în ţara-mamă şi cari sunt, după cum fiecare ştie, în favoarea ruşilor”. Revista vieneză „Der Osten” sublinia că milioanele de români din cuprinsul monarhiei austro-ungare „urmăreau cu sentimente de cea mai intimă participare sufletească acest război glorios al fraţilor lor…”. O atitudine favorabilă aveau şi mulţi saşi. Presa, îndeosebi „Gazeta Transilvaniei”, primea …

Read More »