Tag Archives: Ideologie

Literatura aservită ideologiei comuniste

Premisă. Definirea cazului Ideologia comunistă are ca punct de plecare teoria determinismului social, potrivit căreia comportamentul persoanei nu este indus de propria individualitate, ci de clasa din care provine. Drept urmare, devine obligatorie educarea sa în spiritul noii societăţi, comuniste, singura care, se afirmă, îi poate asigura dezvoltarea plenară. În această situaţie, rolul literaturii ca mijloc de propagandă devine covârşitor, ea având menirea să educe individul în spiritul supunerii faţă de partid şi de conducătorul său, dar şi de ură faţă de tot ce se opune acestei atitudini. Ca unică alternativă de existenţă, propaganda aduce astfel în prim-plan sloganul Cine …

Read More »

Ideologiile democratice şi totalitare în Europa

În secolul al XX-lea are loc o confruntare între regimurile democratice şi cele totalitare în timpul primului război mondial principiile democraţiei liberale au avut de suferit datorită intervenţiei puternice a statului pentru obţinerea victoriei. Mai mult, după încheierea acestuia statul caută să menţină controlul pentru soluţionarea marilor probleme cu caracter economic sau social. În cele mai importante state democratice – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă după război, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator în Anglia, Blocul Naţional în Franţa, Partidul Republican în Statele Unite. Acestea au …

Read More »

Fascism, comunism: origini, ideologii şi politici

Apariţia totalitarismului În secolul al XX-lea, liberalismul, triumfător în numeroase ţări, a fost contestat însă de ideologii totalitare: comunismul în Rusia şi fascismul în Italia. Aceste ideologii au fost, direct sau indirect, produsele primului război mondial. Deşi se contestă reciproc, cele două ideologii au trăsături comune: conducerea societăţii de către un partid unic – excluzând categoric pluralismul politic; fuziunea partidului unic cu statul; monopolul puterii asupra ideologiei, mass-media şi poliţiei; cultul personalităţii conducătorului. Revoluţia bolşevică şi URSS În 1917, în Rusia s-au petrecut două revoluţii. Prima, declanşată în februarie/martie a fost o revoluţie liberală – tipică secolului al XIX-lea – …

Read More »

Dominaţia ideologică şi represiunea politică după cel de-a doilea război mondial

URSS – ţara comunistă model de la Stalin la Hrusciov   În 1945, URSS era o ţară în ruine, cu circa 20 de milioane de morţi, cu economia dezorganizată şi cu oraşele distruse. Războiul conferise însă regimului sovietic condus de Iosif Stalin un prestigiu imens. Ţara sa cucerise încă 900.000 kmp şi, în plus, nu mai era izolată. Europa de Est a devenit, datorită Armatei Roşii, o zonă de influenţă sovietică. La începutul anilor ’50, graţie redresării economice, URSS a devenit a doua mare putere economică mondială după Statele Unite. Nivelul de viaţă al cetăţenilor sovietici a rămas însă net …

Read More »

Ideologiile şi practicile politice în România

După 1918 viaţa politică românească a cunoscut o accentuată dezvoltare democratică fundamentată pe introducerea votului universal în 1918 şi pe adoptarea în 1923 a noii Constituţii. În articolul 5 erau prevăzute drepturile şi libertăţile cetăţeneşti specifice unui stat democratic, Constituţia din 1923 la articolul 33: „Toate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate de Constituţiunea de faţă”. Ea avea la bază principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Prevederile Constituţiei din 1923 au constituit baza democraţiei româneşti interbelice, dar funcţionarea mecanismului …

Read More »

Ideologiile naţionale şi acţiunea politică în secolul al XIX-lea

Naţionalism Ordinea europeană conservatoristă stabilită de Congresul de la Viena s-a bazat pe principiile legitimităţii dinastice şi ale echilibrului european. Abia reinstaurată, această ordine vegheată de Sfânta Alianţă a fost contestată de aspiraţiile liberale dar mai ales naţionale ale popoarelor. Naţionalismul secolului al XIX-lea a avut două surse principale. Una a fost revoluţia franceză, care a consacrat dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta. Cealaltă s-a inspirat din întoarcerea la tradiţii, conştiinţa naţională bazându-se în acest caz pe istorie, limbă şi religie. Susţinută în principal de romanticii germani, ea s-a manifestat mai ales în Europa Centrală, de Sud şi de …

Read More »

Construcţia democraţiei şi ideologia totalitară în România. Oameni, fapte şi idei

În perioada interbelică, în România viaţa politică a cunoscut o puternică dezvoltare democratică întemeiată pe Constituţia din 1923, care avea un profund caracter democratic. La baza acesteia se afla principiul separării puterilor în stat, prevedea votul universal, pluripartidismul politic, consfinţea drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Mecanismul democratic întemeiat pe Constituţia din 1923 a fost dificil de pus în aplicare. Gravitatea problemelor care trebuiau rezolvate după primul război mondial, lipsa de experienţă politică, rivalitatea dintre partide, ascensiunea regimurilor dictatoriale în Europa au dus la deteriorarea rapidă a mecanismelor constituţionale şi la concentrarea puterii în mâinile executivului şi ale şefului statului. Evoluţia democratică …

Read More »