Tag Archives: Gheorghe Rakoczi I

Domniile lui Matei Basarab, Vasile Lupu şi Gheorghe I Rakoczi

Ocupând tronul prin mijloace diferite: Gheorghe Rakoczi (1630-1648) ales de dietă, Matei Basarab ales de ţară. Vasile Lupu numit de sultan, cei trei domnitori reuşesc să-şi consolideze domniile. Sprijinul lor era clasa feudală, nobilimea în Transilvania, boierimea pământeană în Ţara Românească şi o parte a boierimii pământene şi elementele greceşti în Moldova. Toţi trei şi-au întemeiat puterea şi pe marile averi realizate prin agravarea fiscalităţii. Toţi trei doreau întărirea autorităţii lor şi o mai largă autonomie a ţărilor române: Matei Basarab şi Gheorghe Rakoczi printr-o alianţă cu caracter de confederaţie între cele trei ţări româneşti, Vasile Lupu cu sprijinul elementelor …

Read More »

Poziţia internaţională a ţărilor române în timpul domniilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi II

Încercări de confederare a ţărilor române Epoca domniilor lui Gheorghe Rakoczi I, Matei Basarab şi Vasile Lupu constituie un moment politic împortant; cooperarea, apoi alianţa care s-a stabilit între ţările române, deşi privea formal încercările de schimbare a domnilor, în realitate avea în vedere lupta de eliberare de sub jugul otoman, atunci când s-ar fi ivit împrejurări prielnice. Gheorghe Rakoczi I poseda, dintre cei trei principi, cea mai însemnată putere militară. El a fost iniţiatorul alianţei, înţelegând ca cele două ţări de peste munţi să fie sub suzeranitatea lui. Matei Basarab se gândea să reia politica lui Mihai Viteazul, dar …

Read More »

Politica internă a Transilvaniei în timpul domniilor lui Gheorghe Rakoczi I şi Gheorghe Rakoczi II

Luptele politice desfăşurate după moartea lui Gabriel Bethlen reprezintă străduinţele marii nobilimi de a-şi subordona puterea centrală şi celelalte instituţii politice. Diferiţii pretendenţi care luptă pentru putere – Ecaterina de Brandenburg, Ştefan Bethlen, Ştefan Csaki – nu sunt decât exponenţii diferitelor grupări nobiliare, care folosesc şi problema confesională – lupta dintre catolicism şi Reformă – în acelaşi scop. Pe de altă parte, cele două mari puteri cu tendinţe expansioniste, Imperiul Otoman şi cel habsburgic, erau şi ele interesate în continuarea luptelor feudale din Transilvania, în acest fel uşurându-se realizarea propriilor interese. În sfârşit, nici unul dintre candidaţi nu avea calităţile …

Read More »