Tag Archives: Finanţe

Finanţele statului, încercările de reformă şi dările în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Impozitele În ce priveşte înmulţirea şi creşterea impozitelor, aceasta nu se poate tăgădui, căci doar din veacul al XVI-lea sarcinile ţărilor române deveniseră din ce în ce mai apăsătoare. Statul turcesc se organizase din ce în ce mai mult pe abuzul puterii publice şi, cu cât timpul trecea, cu atât mai mult se adresau principatelor dunărene pentru îndestularea nevoilor împărăţiei, precum şi a nesaţului marilor şi micilor demnitari şi a paraziţilor de Curte. Războiul sfânt nu mai aducea nici o pradă; favoarea Porţii nu mai era cumpărată cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsite aproape de orice însemnătate pentru vistieria …

Read More »

Finanţarea, înzestrarea şi aprovizionarea armatei române în timpul Războiului de Independenţă

Refuzul puterilor europene de a recunoaşte independenţa României a demonstrat încă odată că singura cale posibilă de a se scutura jugul otoman era participarea la război alături de Rusia. Dar, deşi participarea României la război pentru a-şi apăra independenţa cu armele era o necesitate evidentă, moşierimea, indiferent dacă făcea parte din partidul conservator sau liberal, sub pretextul respectării neutralităţii a continuat să se opună pregătirilor militare. Atitudinea moşierimii se datora şi faptului că ea nu voia să pună arme în mâna maselor ţărăneşti, temându-se ca nu cumva în felul acesta să se aducă vreo ştirbire marii proprietăţi. Din aceste considerente, …

Read More »

Circulaţia monetară şi finanţele în România între 1864 şi 1878

Dezvoltarea capitalismului era împiedicată şi de faptul că nu exista un sistem monetar naţional. Leul era o monedă nominală, fiind valabile toate monedele existente în Europa, peste 70. Cele mai utilizate erau: galbenul (32 lei = 11,85 franci) şi sfanţul (2 lei şi 10 parale = 0,84 franci) ale Austriei; icosarul (12 lei şi 10 parale = 4,66 franci) şi lira (62 de lei = 23,30 franci) ale Turciei; napoleonul (54 de lei = 20 franci) francez şi rubla (10 lei = 3,94 franci) rusă. Mulţimea monedelor cu putere de circulaţie dădea prilej zarafilor să obţină câştiguri însemnate prin simpla …

Read More »

Circulaţia monetară, creditul şi finanţele publice în ţările române în anii 1848-1864

Circulaţia monetară a cunoscut o însemnată creştere în anii 1848-1864, datorită intensificării circulaţiei mărfurilor. De altfel, este de remarcat că una dintre problemele cele mai dificile ale vieţii economice din Ţara Românească şi Moldova era tocmai aceea a circulaţiei şi schimbului monetar. Leul-monedă fictivă, de socoteală, de la mijlocul secolului al XVIII-lea – se cerea realizat într-o monedă concretă. În Principate circulau peste 70 de monede variate, iar în fiecare ţară existau câte trei cursuri monetare, ceea ce frâna enorm întreaga activitate economică. Dependenţa de Turcia împiedica încă realizarea monedei naţionale, pentru care pledau aproape în unanimitate economiştii români al …

Read More »

Activitatea atelierelor monetare în Dobrogea romană (secolele I-III d.Hr.). Relaţiile de „marfă-bani”

Viaţa economică în Dobrogea romană poate fi urmărită de asemenea atât prin cercetarea activităţii atelierelor monetare din oraşele pontice, cât şi prin studierea circulaţiei monetare în regiunea Dunării de Jos. Relaţiile de marfă-bani, specifice orânduirii sclavagiste greco-romane în raport cu epoca anterioară, ajung în această regiune la cea mai mare dezvoltare a lor în secolul II şi în prima jumătate a secolului următor. Începând cu mijlocul secolului al III-lea d.Hr., ele reflectă tot mai mult grava criză social-economică prin care trece întreg imperiul roman în această vreme. Activitatea monetară a oraşelor pontice începuse din momentul în care ele deveniseră centre …

Read More »