Tag Archives: Filologie

Studii de lingvistică şi filologie, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Opera publicistică a lui B.P. Hasdeu îmbrăţişează o mare diversitate de domenii: literatură (poezie, proză, teatru, critică, teorie şi istorie literară), filologic şi lingvistică, folcloristică, etnografie, istorie (inclusiv documente româneşti sau străine atingătoare de istoria românilor), drept, economie politică, filozofie, învăţământ, politică. Contingenţele mari care există între ştiinţele sociale de care s-a ocupat Hasdeu se reflectă bine în opera sa: un studiu de lingvistică, de exemplu, poate fi, în acelaşi timp, şi de istorie, de folcloristică etc. Indiferent de materia pe care o tratează, mirele învăţat face mereu apel la datele reale ale limbii. El creează întrepătrunderi mari şi în …

Read More »

Principii de filologie comparativă ario-europee, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul Principii de filologie comparativă ario-europee, de B.P. Hasdeu, conţine materia cursului liber de lingvistică indo-europeană pe care savantul îl deschide la Universitate în seara de luni 14 octombrie 1874. Deschiderea cursului fusese aprobată de Titu Maiorescu, pe atunci ministru al învăţământului. În „Columna lui Traian” nr. 7 din 1874, se face publicitate acestui eveniment din istoria Universităţii noastre: „Luni, 14 octombre, la ora 7 seara, în localul Universităţii, d. B.P. Hasdeu deschide la Facultatea de Litere, după invitaţiunea on[or.] Minister al Instrucţiunii Publice, cursul de filologie comparată, îmbrăţişând limbele sanscrită, zendică, armeană, elenă, latină, albaneză, celtică, germană, slavică şi …

Read More »

Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Originile păstoriei la români. Studiu de filologie comparată, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 5, 6, 7 şi 9 din 1874. Studiul pare neterminat. În textul original, titlul e formulat astfel: Originile păstoriei la români / Elemente dacice: / cioban – baci – stână – urdă – brânză / Studiu de filologie comparată, după care urmează citatul din Iliada. În 1869, deci cu cinci ani în urma publicării acestui studiu, fusese respinsă candidatura lui Hasdeu la Academia Română; el devine însă membru al acesteia în 1877. În …

Read More »

Arhiv filologic. Spice pentru limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Frânturile de texte excerptate din cele trei opere ale lui Varlaam şi Dosoftei au fost tipărite în „Columna lui Traian” din 1870, începând cu nr. 10, din 2 aprilie şi terminând cu nr. 61, din 21 decembrie. În numerele 54, 58 şi 61 ale revistei, denumirea rubricii, Arhiv filologic, este înlocuită cu Filologia. Titlul propriu-zis, Spice pentru limba română, a rămas neschimbat. În normele de transcriere folosite de Hasdeu pentru textele vechi am intervenit cu următoarele modificări: am eliminat pe -u final (l-am menţinut ca -u în diftongi descendenţi la finală: au, Dumnezeu, eu, sau etc.); am suprimat semnul scurtimii …

Read More »

Luca Stroici, părintele filologiei latino-române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Luca Stroici, părintele filologiei latino-române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în revista „Din Moldova”, nr. 4 din 1862, Iaşi, la rubrica „Glosologie” şi cu titlul Rugăciunea Domnului scrisă, româneşte cu litere latine în 1593 de cătră vel-logofătul moldovean Luca Stroici, anotată şi publicată la 1594 în Cracovia de cătră Stanislav Sarnicki. Textul propriu-zis al studiului, compus din trei părţi: I. Rugăciunea Domnului (Pacierz Woloski); II. Anotarea, care cuprinde explicaţia lui Sarnicki, în original şi în traducerea lui Hasdeu; III. Comentarul lui Hasdeu, organizat în şase subpuncte: 1. Notiţă bibliografică; 2. Viaţa …

Read More »

Filologia şi folclorul în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Problema limbii a fost abordată, în epoca de descompunere a feudalismului, cu o vigoare nemaiîntâlnită. Unitatea limbii literare era un factor constitutiv al unităţii naţionale, pe care o urmărea noua ideologie, formată de burghezia în ascensiune. Dacă unitatea politică era un obiectiv care cerea de la mulţi îndelungate eforturi, realizarea unei limbi literare unitare, epurarea şi îmbogăţirea ei pentru a răspunde exigenţelor gradului de dezvoltare a societăţii, s-a urmărit de asemenea prin strădaniile unei intelectualităţi româneşti, care depăşea cu mult cercul îngust al specialiştilor filologi. Pe de altă parte, problema originii limbii era o armă în mâinile filologiei militante, după …

Read More »