Tag Archives: Epocă

Decadenţa băniei craiovene şi înflorirea oraşului în epoca destrămării feudalismului

În epoca destrămării feudalismului s-au produs importante schimbări şi în domeniul instituţional. Bănia craioveană nu mai constituie instituţia care, în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia. În 1761 reşedinţa permanentă a banilor este fixată de domn la Bucureşti. În secolul al XVIII-lea, în momentele de criză ale puterii centrale, în timpul războaielor ruso-austro-turce, când s-a creat un adevărat vid, în materie de autoritate politică, marii bani Mihail Cantacuzino, Ştefan Pârşcoveanu şi N. Dudescu au încercat să reafirme vechile veleităţi de autonomie ale teritoriului cu centrul la Craiova. Aceste veleităţi sunt suprimate odată cu instalarea caimacamului care, în calitatea sa …

Read More »

Epoca lui Pitt

„Prost ca pacea”, se spunea în Franţa după încheierea tratatului de la Aix‑la‑Chapelle, şi într‑adevăr această pace nu a reglementat nimic. În colonii, războiul continua. Cum s‑ar fi putut opune guvernele? Pe vreme rea era nevoie de două luni pentru a ajunge la New York, de 6 luni pentru a ajunge la Calcutta. Ordinele din Londra sau Paris ajungeau după ce bătăliile fuseseră câştigate sau pierdute, în India, Pondichery rivaliza cu Madras, Chandernagor cu Calcutta. În America, guvernatorii francezi să străduiau să lege Louisiana de Canada, Mississippi de Sfântul Laurenţiu, trecând prin spatele coloniilor britanice, care s‑ar fi trezit astfel …

Read More »

Primul război mondial în literatura epocii

Primul război mondial a fost pentru întreaga omenire o teribilă încercare a valorilor morale şi sociale. Diversitatea atitudinilor faţă de război exprimate în literatură este reductibilă la două poziţii: una de esenţă naţionalistă, care îl glorifică, şi o alta care îl combate de pe poziţii pacifiste. Scriitorii pacifişti au fost preocupaţi să dezvăluie crimele războiului şi dezechilibrul moral provocat de acesta. Liviu Rebreanu Romanul Pădurea spânzuraţilor, apărut în 1922, relua o temă tratată de Liviu Rebreanu în Catastrofa şi era inspirat de sfârşitul tragic al fratelui scriitorului, Emil, sublocotenent în armata Austro-Ungariei, care fusese executat pentru încercarea de a trece, …

Read More »

Etapa mijlocie a destrămării orânduirii comunei primitive. Prima epocă a fierului pe teritoriul României

Epoca fierului reprezintă a patra mare etapă a istoriei orânduirii comunei primitive. Ea cuprinde două perioade. Pentru prima se mai foloseşte în chip convenţional şi denumirea Hallstatt (după o localitate din Austria de sus), iar pentru a doua denumirea Latene. Prima epocă a fierului se împarte într-o perioadă timpurie cuprinzând două faze numite Hallstatt A şi Hallstatt B, într-o perioadă mijlocie sau Hallstatt C şi alta târzie denumită Hallstatt D. Ca durată, prima epocă a fierului de pe teritoriul României începe aproximativ pe la jumătatea secolului al XII-lea (1150) î.Hr. şi ia sfârşit în regiunile de la sud de Carpaţi …

Read More »

Zorii epocilor istorice

Dacă urmărim cu fidelitate scurta schiţă cronologică ale cărei trăsături esenţiale le-am expus mai sus, istoria regiunilor pontice ar trebui să înceapă cu iranienii şi cu grecii. Dar nu este greu să observăm că această perioadă a istoriei vechi nu este ea însăşi decât o etapă a unei evoluţii mult mai ample, ale cărei limite sunt incomparabil mai îndepărtate, atât în spaţiu cât şi în timp. Sub un stratum iranian şi grec, clar definit de sursele istorice şi de numeroasele resturi ale unei bogate culturi materiale, se descoperă, pe măsura explorării epocilor protoistorice sau preistorice, niveluri de locuire şi de …

Read More »

Dobrogea în epoca romană şi timpuriu bizantină

Istoria Dobrogei se deosebeşte într-o oarecare măsură de istoria Daciei romane. Intrată mai devreme sub influenţa şi, apoi, stăpânirea Romei, în urma expediţiei lui Crassus (28 î.Hr.) şi a anexării ei la provincia Moesia (46 d.Hr.), Dobrogea va continua să facă parte integrantă din Imperiu până în anul 602 d.Hr. Aşadar, aici relaţiile sclavagiste se menţin vreme mai îndelungată. Dobrogea în secolele I-III d.Hr. Bastion dominând câmpia munteană, Dobrogea a avut o mare însemnătate strategică în tot timpul stăpânirii romane. Imperiul a înzestrat-o cu numeroase trupe, între care şi legiunea a V-a Macedonica, ce-şi avea, în anii 106-167, garnizoana la …

Read More »

Epoca lui Walpole

Mediocritatea însăşi a primilor regi hanovrieni le conferă importanţa lor istorică. Fiindcă ea desăvârşeşte transformarea monarhiei britanice într‑o monarhie parlamentară. Pe capul acestor regi străini, coroana nu va mai stârni vreme de mai bine de un secol adânca pietate a supuşilor. A mai vorbi de aci înainte de dreptul divin ar fi fost ridicol. George I era desigur strănepotul lui Iacob I, dar în clipa urcării sale pe tron se aflau numeroşi alţi prinţi care ar fi avut mai multe drepturi decât el la tronul Angliei dacă Actul de Succesiune n‑ar fi dat parlamentului posibilitatea să aleagă dintre membrii familiei …

Read More »

Craiova – important centru comercial în epoca destrămării feudalismului

Ţările române se confruntau, în etapa destrămării feudalismului şi afirmării burgheziei, cu probleme din cele mai complexe de ordin economic, social şi politic. Situate la confluenţa conflictelor dintre marile imperii – otoman, ţarist şi habsburgic – ţările române resimţeau atât forţa dominantă a marilor puteri, cât şi dezastrele şi jafurile datorate războaielor purtate în regiunile moldave, transilvane sau subcarpatice. Oltenia şi implicit Craiova au avut enorm de suferit de pe urma unor războaie ale marilor ţări vecine, străine de interesele românilor. Economia regiunii şi prosperarea Craiovei au consemnat în secolele XVII şi XVIII dese traume, care erau tot atâtea întârzieri …

Read More »

Epoca feudală în istoria României

Izvoare Cercetătorul epocii feudale din istoria României are la dispoziţia sa, în afară de papirusuri, toate categoriile de izvoare care stau la îndemâna celui ce studiază trecutul mai îndepărtat al regiunilor noastre. În plus, el poate folosi şi unele tipuri noi de izvoare – fie că sunt specifice acestei orânduiri, fie că păstrarea lor nu a fost cu putinţă pentru vremurile mai vechi. Deosebirea esenţială dintre izvoarele istoriei vechi şi acelea ale istoriei medii constă în faptul că pe măsură ce devine mai bogată informaţia pe care o oferă unele categorii de izvoare scrise – îndeosebi cele documentare şi narative …

Read More »

Cultura din Scythia Minor în epoca romano-bizantină

Civilizaţia şi cultura provinciei Scythia Minor au cunoscut în secolele IV-VI o ultimă perioadă de relativă înflorire, continuând în general, pe cele greco-romane. Săpăturile arheologice efectuate îndeosebi în marile centre de la Tropaeum şi Histria au descoperit complexe care vădesc o activitate constructivă intensă, cu importante realizări de caracter urbanistic. De sub straturile de pământ şi dărâmături au fost scoase la lumină străzi pavate cu lespezi de piatră şi canalizate, apeducte şi cisterne zidite, portice acoperite şi susţinute de coloane cu capiteluri artistic sculptate, unele de-a lungul străzilor (porticus vialis), iar altele în for (porticus forensis), bazilici măreţe pentru trebuinţele …

Read More »