Tag Archives: Elena Farago

Elena Farago – poezii şi proze despre vieţuitoare

„Vestală neobosită a focului sacru” (Perpessicius), poetă de o mare sensibilitate, Elena Farago se detaşează printr-o creaţie complexă şi viguroasă, marcată de muzicalităţi suave şi claritate imagistică, chiar cu implicaţii sociale, folosind uneori metodele semănătoriste ca fundal pentru o formulă lirică de mediere a tradiţionalismului cu modernismul de expresie simbolistă. A apărut într-o epocă în care poezia feminină nu cunoştea decât scrisul minor al Mariei Cunţan. Îşi începe activitatea literară în publicistica muncitorească, semnând mai întâi reportaje în „România muncitoare” în 1902, cu pseudonimul Fatma. Figura şi în registrele socialiştilor sub pseudonimul Elena Făgărăşeanu. Cu toate că unele încercări literare …

Read More »

Elena Farago

Elena Farago (29 martie 1878, Bârlad, judeţul Vaslui – 4 ianuarie 1954, Bucureşti) – poetă şi traducătoare. Este fiica Anastasiei (născută Thomaide) şi a lui Francisc Paximade. Învaţă un timp în pensioanele „Varlaam” şi „Drouhet” din Bârlad (1884-1890). A fost directoare a Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (1921-1954, azi Casa memorială „Elena Farago”) şi inspectoare a azilurilor de copii. Este mama scriitoarei Coca Farago. Ca poetă, debutează în ziarul „România muncitoare” cu poezia Gândul trudiţilor (1902), iar editorial, cu volumul Versuri, apărut în 1906. S-a aflat printre cei care în 1922 au întemeiat, la Craiova, revista „Năzuinţa”. Colaborează …

Read More »