Tag Archives: Economie

Consecinţele economice ale primului război mondial

Europa între liberalismul politic şi neoliberalismul economic La sfârşitul primului război mondial, Europa a cunoscut un al doilea val de construcţii naţionale. Naţiunile Europei Centrale şi Orientale au constituit state naţionale, profitând de fărâmiţarea Imperiului Rus, a celui Austro-Ungar şi a celui Otoman. Astfel, a fost extinsă Europa liberală care fusese încurajată de faimoasa „Declaraţie în 14 puncte” a preşedintelui Wilson în care se regăsea şi ideea respectării dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Războiul a impus însă statelor europene o economie tot mai planificată, în cadrul căreia un scenariu de dezvoltare prevedea consecinţele unor acţiuni concentrate. Capitalismul …

Read More »

Bazele economice şi creşterea prosperităţii

Fundamentele creşterii economiilor occidentale În 1945, ponderea Statelor Unite în producţia industrială a lumii capitaliste era de 60%. În urma Conferinţei de la Bretton Woods (Statelor Unite) din 1944, dolarul american a rămas singura monedă convertibilă în aur, urmând să joace nu numai rolul de monedă naţională, ci şi de monedă internaţională. În scurt timp însă, lumea bipolară creată la Ialta a fost înlocuită de lumea multipolară, iar dominaţia americană a început să fie erodată de noile puteri economice, Europa şi Japonia, şi contestată de ţările lumii a treia. Între 1945 şi 1973, ţările capitaliste occidentale au cunoscut o creştere …

Read More »

Economia şi societatea în timpul marii crize

Criza economică din 1929 Criza economică, un fenomen fără precedent, a început în 1929 în Statelor Unite şi s-a extins apoi în întreaga lume. Extraordinara prosperitate americană din anii ’20 a fost favorizată de mai mulţi factori: organizarea ştiinţifică a muncii, concentrarea şi raţionalizarea întreprinderilor, publicitatea şi creditul. Dinamismul economic american s-a datorat, în parte, şi speculaţiilor bursiere. Cauza profundă a crizei a fost producţia anarhică, care nu a ţinut seama de capacitatea de absorbţie a pieţei. Aproape toate întreprinderile contractaseră împrumuturi masive, majoritatea pe termen scurt, tocmai datorită încrederii în prosperitate şi în posibilitatea rambursării lor. Astfel, întreprinderile au …

Read More »

Eşecul economic al comunismului

Cauzele eşecului comunismului de tip sovietic După 1945, economia americană domină lumea. URSS, a doua mare putere a lumii, era totuşi cu mult în urmă faţă de Statele Unite, care deţineau două treimi din stocul mondial de aur, o flotă mult mai puternică decât a Marii Britanii şi erau prezente pe toate pieţele financiare internaţionale. Dacă Statele Unite erau un model pentru Europa Occidentală, URSS constituia la rândul ei un exemplu pentru Europa de Est. Pentru a-şi subordona ţările comuniste şi din punct de vedere economic, URSS a creat în 1949 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la care au …

Read More »

Piaţa internă în România între 1864 şi 1878

Cu mult înainte de 1864 începuse a se forma în Moldova şi Ţara Românească o singura piaţa interna pentru capitalism. Acest proces a fost lent până la reforma din 1864 şi s-a intensificat după aplicarea acesteia, care, prin desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi prin insuficienta împroprietărire a lor cu pământ, a aruncat pe piaţă un mare număr de braţe de muncă. Referindu-se la piaţa internă, V.I. Lenin a arătat că ea se extinde „paralel cu extinderea economiei de mărfuri, care cuprinde, în afară de produse, şi forţa de muncă, şi numai pe măsură ce aceasta din urmă se transformă în marfă …

Read More »

Efectele cuceririi Angliei. Feudalitatea şi viaţa economică

De pe vremea regilor saxoni existaseră ţărani şi seniori, colibe şi castele, dar spiritul saxon lăsa să se adune în voie cutumă după cutumă şi să se formeze o reţea confuză de relaţii economice. Normanzii, cu mintea lor limpede şi constructivă, introduc o ordine mai rigidă, bazată pe principiul: „Nici o bucată de pământ fără senior”. În vârful ierarhiei economice, ca şi a ierarhiei politice, este regele. El e proprietarul tuturor pământurilor regatului şi, pentru ca spiritul normand să fie perfect satisfăcut de acest edificiu logic, se admite că regele însuşi a primit regatul său de la Dumnezeu. Dar regele …

Read More »

Primii capitalişti englezi

După ce războiul şi ciuma au dus la spargerea cadrului feudal, cadrul ghildei şi al corporaţiei a devenit şi el prea strâmt. Până în secolul al XIV-lea, lâna, principalul produs al Angliei, era exportată în Flandra, care o transforma în postav. Anglia fabrica şi ea ţesături pentru uzul poporului, dar subtilele secrete ale meseriei rămâneau în mâinile ţesătorilor din Bruges şi din Gand. Apoi se ivise o şansă de a muta în Anglia această îndeletnicire. Orăşenii flamanzi se certaseră cu seniorul lor; regele Franţei sprijinindu-l, meşteşugarii din Flandra fuseseră învinşi şi mulţi dintre ei nevoiţi să se expatrieze. Se îndreptaseră …

Read More »

Exploatarea economică a României în timpul ocupaţiei străine din primul război mondial

Problema exploatării economice a teritoriului românesc invadat a constituit una din preocupările majore ale administraţiei militare străine. Încă din primele zile ale ocupaţiei s-a trecut la aplicarea planului de spoliere sistematică a zonei cotropite. Măsurile întreprinse de autorităţile germane în direcţia realizării programului vast de cuprindere şi valorificare a tuturor surselor economice pentru profitul maşinii au uimit prin meticulozitate şi chibzuinţă până şi pe adversari. Conţinutul întregii politici de exploatare economică promovată de către autorităţile străine este rezumat în ordinul nr. 26.280/1917 emis de mareşalul von Mackensen, din care cităm: „Problema principală a Administraţiei în România constă în utilizarea economică …

Read More »

Dezvoltarea societăţii şi a raporturilor internaţionale în sud-estul Europei în secolele XIV-XV

Dezvoltarea societăţii de pe teritoriul României în secolele XIV-XV este strâns legată de aceea a statelor vecine. Succesele obţinute în consolidarea situaţiei economice şi politice de unele ţări din răsăritul şi centrul Europei – ca Rusia, Polonia şi Ungaria – şi eforturile acestora pentru stăvilirea agresiunilor tătăreşti, teutone şi turceşti au influenţat dezvoltarea societăţii din România. La rezolvarea acestor probleme de politică internaţională – ca şi a altora – şi-au adus contribuţia şi ţările române. Ele au participat activ la lupta comună pentru apărarea independenţei statelor şi a culturii popoarelor din răsăritul şi sud-estul Europei. În vederea apărării propriilor lor …

Read More »

Situaţia economică a Craiovei între cele două războaie mondiale

Perioada celor două decenii interbelice a fost şi pentru Craiova o etapă importantă în dezvoltarea economico-socială şi edilitară. Centru administrativ al unuia din cele mai însemnate judeţe ale ţării, situat într-o zonă eminamente agrară, Craiova s-a dezvoltat într-un ritm lent şi unilateral. Oraşul înainta cu paşi prea mici pe calea industrializării capitaliste, în raport cu alte localităţi urbane ale ţării. Marii moşieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea ţăranilor, îşi vor investi fondurile în bănci şi instituţii comerciale, în acţiuni neproductive. Numărul celor care s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Dezvoltarea …

Read More »