Tag Archives: Dobrogea

Formarea statului feudal de sine stătător Dobrogea

Încă înainte de împărţirea taratului bulgar în două formaţiuni politice distincte – un tarat cu capitala la Vidin şi altul cu capitala la Târnovo – Izvoarele menţionează spre litoralul pontic, pe teritoriul Dobrogei de azi – care făcuse parte din tema bizantină Paristrion – un mic stat, desprins şi el din cel bulgar. Acest stat – cu o însemnată populaţie românească – grupa oraşele de la Marea Neagră într-o organizaţie politică şi asigura legătura lor cu Imperiul bizantin. Nucleul statului era vechea „ţară a Cavarnei”, amintită într-o diplomă a lui Ioan Asan al II-lea. În împrejurările fărâmiţării „imperiului” lui Svetislav, …

Read More »

Rolul economic al noilor aşezări urbane şi rurale în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Unul din fenomenele cele mai caracteristice ale epocii romane în Dobrogea este transformarea unor vechi centre geto-dace în noi oraşe, fie pe malul Dunării, fie în interiorul Dobrogei, de-a lungul marilor drumuri romane, care străbăteau Dobrogea de la sud la nord, legând această regiune periferică, totuşi atât de importantă din punct de vedere strategic şi economic, cu provincia Moesia Inferioară. Se constată într-o anumită măsură în cursul secolelor II-III un proces de urbanizare a Dobrogei romane, paralel cu acela al construirii unui însemnat număr de noi aşezări rurale, ale căror urme se pot distinge peste tot în regiunea dintre Dunăre …

Read More »

Populaţia Dobrogei în epoca romană. Clasele sociale

Înmulţirea aşezărilor de tot felul în Dobrogea romană, trebuie pusă în legătură pe de altă parte şi cu sporirea populaţiei ei. Documentele din epoca romană ne îngăduie să cunoaştem mai multe categorii de populaţie, a căror poziţie socială şi economică deosebit de variată ne este în parte cunoscută. Populaţia autohtonă a Dobrogei a rămas şi în epoca romană în marea ei majoritate geto-dacică. Unele infiltraţiuni mai vechi de populaţie străină, ca de pildă grupurile de sciţi documentate cu trei veacuri mai înainte, s-au topit în masa populaţiei geto-dacice din Dobrogea. Prin faptul cuceririi, populaţiei băştinaşe geto-dacice care se opusese în …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Dobrogea

Tradiţiile romano-bizantine în domeniul construcţiilor, puternice încă în veacurile IV-VI în Dobrogea şi pe malul stâng al Dunării, au fost părăsite odată cu încetarea stăpânirii Imperiului bizantin şi cu ruralizarea ultimelor centre care mai cunoscuseră o viaţă orăşenească. Vreme de circa trei secole, a predominat, pe întreg teritoriul României, o arhitectură în pământ şi lemn. Dezvoltarea forţelor de producţie, care se vădeşte la sfârşitul acestei perioade şi care duce la închegarea noilor relaţii de tip feudal, a adus cu sine şi nevoi noi în sânul clasei feudale în formaţie şi mijloacele tehnice pentru satisfacerea lor. În aceste condiţii s-a făcut …

Read More »

Epoca elenistică. Teritoriile oraşelor greceşti din Dobrogea. Administrarea şi explorarea lor. Relaţiile cu populaţia getă băştinaşă

Din ultimii ani ai acestui veac şi din prima jumătate a celui de-al III-lea datează de altminteri primele ştiri referitoare la existenţa unor teritorii orăşeneşti la Callatis şi Tomis, precum şi primele mărturii documentare despre locul agriculturii în economia celor două cetăţi. Pe temeiul acestora, se poate face presupunerea ca, indiferent de împrejurările care le-au dat naştere, teritoriile au slujit oraşelor în chestiune nu numai ca baze de întreţinere, dar şi ca surse de câştig, în măsura în care prisosul de grâne şi de alte produse trebuie să fi. constituit pentru fiecare din ele primul – dacă nu principalul – …

Read More »

„Vlahiile” balcanice, Dobrogea şi Moldova

Bizanţul şi vlahii din Balcani Vlahii din Peninsula Balcanică sunt urmaşii vechii populaţii romanizate. Ei sunt menţionaţi în izvoare după ce, în 971, Bizanţul recucereşte întinsul spaţiu din dreapta Dunării inferioare. Cronicarul Kedrenos îi aminteşte pe „vlahii chervanagii” (cărăuşi) din apropierea lacului Prespa. La sfârşitul aceluiaşi deceniu, alt cronicar bizantin, anonim, arată că împăratul Vasile al II-lea acordă lui Niculiţă conducerea (un comandament – arhe) peste „vlahii din Elada” (în thema bizantină care include Thessalia şi Eubeea). După desfiinţarea primului Tarat Bulgar, acelaşi împărat bizantin dă în 1020 un edict prin care „vlahii din întreaga Bulgarie” sunt trecuţi sub ascultarea …

Read More »

Activitatea atelierelor monetare în Dobrogea romană (secolele I-III d.Hr.). Relaţiile de „marfă-bani”

Viaţa economică în Dobrogea romană poate fi urmărită de asemenea atât prin cercetarea activităţii atelierelor monetare din oraşele pontice, cât şi prin studierea circulaţiei monetare în regiunea Dunării de Jos. Relaţiile de marfă-bani, specifice orânduirii sclavagiste greco-romane în raport cu epoca anterioară, ajung în această regiune la cea mai mare dezvoltare a lor în secolul II şi în prima jumătate a secolului următor. Începând cu mijlocul secolului al III-lea d.Hr., ele reflectă tot mai mult grava criză social-economică prin care trece întreg imperiul roman în această vreme. Activitatea monetară a oraşelor pontice începuse din momentul în care ele deveniseră centre …

Read More »