Tag Archives: Dobrogea

Organizarea politică a oraşelor greceşti din Dobrogea în secolele V-I î.Hr.

În măsuri care au variat de la oraş la oraş şi, în sânul aceleiaşi cetăţi, de la epocă la epocă, puterea politică aparţinea în aceste colonii poporului, alcătuit din totalitatea cetăţenilor cu drepturi depline. De la exercitarea acestora erau excluşi (şi aveau să rămână astfel până la sfârşitul antichităţii) în primul rând sclavii, apoi străinii domiciliaţi şi femeile – chiar femeile de condiţie liberă. Organul în care se întrupa autoritatea supremă era Adunarea, de cele mai multe ori pomenită în documente cu numele de „popor”. Alături de ea, exista însă în fiecare cetate greacă guvernată democratic un corp consultativ mai …

Read More »

Coloniile greceşti din Dobrogea în epoca arhaică (secolele VII-VI î.Hr.)

Faţă de sărăcia izvoarelor scrise cu privire la epoca de început a coloniilor greceşti din Dobrogea, informaţiile pe care ni le oferă bogatul material arheologic recoltat în săpăturile de la Histria sunt de-a dreptul revelatoare, nu numai pentru istoria acestei cetăţi în primele două veacuri ale existenţei sale, dar şi pentru toată viaţa istorică şi culturală de la Dunărea de jos din acea vreme.  Cele mai vechi urme arheologice din epoca arhaică au fost descoperite la Histria pe platoul situat la circa 600 metri spre apus de cetatea romană târzie. Un strat arhaic a existat desigur şi pe promontoriul situat …

Read More »

Dobrogea în perioada 284-378

Perioada care începe cu domnia lui Diocletian (284-305), se caracterizează prin eforturile statului roman de a remedia consecinţele crizei din secolul al III-lea şi prin transformarea principatului în dominat, adică într-un stat autocratic. Efectele migraţiei popoarelor se resimţiseră puternic şi în provinciile din dreapta Dunării. În cursul secolului al III-lea acestea avuseseră de suferit distrugeri grele, care ruinaseră numeroase aşezări. Cu deosebită violenţă fuseseră lovite oraşele Moesiei Inferior. Astfel, Histria împărtăşise, în 248, soarta multor localităţi dobrogene, iar în 251 căzuse în bătălia de la Abrittus (Razgrad) chiar împăratul Decius. Încă înainte de evacuarea Daciei, sub presiunea atacurilor repetate ale …

Read More »

Efectele organizării militare şi administrative a Dobrogei asupra condiţiilor generale ale vieţii economice în secolele I-III d.Hr.

Parte integrantă a provinciei Moesia Inferioară începând din anul 86 d.Hr., Dobrogea a cunoscut timp de două veacuri, până la mijlocul secolului III d.Hr., o perioadă de înflorire economica, atestata atât de documentele epigrafice cât şi de monumentele arheologice din această vreme. Informaţii preţioase ne oferă în această privinţă şi monedele pontice, a căror circulaţie dovedeşte o intensificare a relaţiilor de schimb atât în oraşele dobrogene, cât şi în satele din interiorul provinciei. Reluarea activităţii normale a oraşelor pontice în această perioadă a fost în bună măsură condiţionată de extinderea stăpânirii romane în Balcani şi la Dunăre, care a impus …

Read More »

Organizarea militară a Dobrogei romane

Organizarea militară a Dobrogei începe chiar din momentul anexării ei, în anul 46 d.Hr. şi continua până la sfârşitul acestui veac, când avem numeroase documente cu privire fie la corpurile de trupe romane, fie urme arheologice ale primelor castre dobrogene. În prima fază a organizării militare a Dobrogei, apărarea frontierei dunărene în această zonă atât de primejduită este asigurată îndeosebi de trupe auxiliare (cohortes de infanterie şi alae de cavalerie). După cucerirea Daciei de către romani, apărarea Dunării sporeşte în chip simţitor prin transferarea legiunii a V-a Macedonica de la Oescus (Bulgaria) la Troesmis. Din inscripţiile descoperite la Troesmis rezultă …

Read More »

Coloniile greceşti din Dobrogea în epoca clasică (secolul V î.Hr.)

Săpăturile arheologice dovedesc că, după trecerea furtunii, oraşul Histria a continuat nu numai să existe, dar şi să înflorească. Edificii de cult, locuinţe particulare şi mai ales numeroase fragmente de ceramică dovedesc, pe de o parte, continua dezvoltare a oraşului, pe de altă parte, apariţia unei producţii de mărfuri locale, care se intensifică mai ales de pe la mijlocul secolului al V-lea î.Hr. Din punctul de vedere al comerţului de tranzit, un rol deosebit pare să-l fi jucat, în primii ani ai secolului al V-lea î.Hr., oraşul Cizic, ale cărui monede descoperite în Balcani şi în Dobrogea dovedesc că acest …

Read More »

Artele plastice în Dobrogea romană

Un loc deosebit în cultura greco-romană din Dobrogea îl ocupă artele plastice. Aşa cum era de aşteptat, în artele plastice din secolele I-III, înainte de toate în sculptură, se constată pe de o parte continuarea vechilor tradiţii greceşti, pe de altă parte apariţia unor elemente artistice specific romane. Deşi, datorită vicisitudinilor prin care a trecut Dobrogea în ultimele veacuri înaintea erei noastre, ni s-au păstrat numai puţine monumente sculpturale din oraşele pontice, ele ne îngăduie totuşi să constatăm felul în care artiştii locali, în pas cu vremea lor, realizaseră la Histria, Tomis şi Callatis câteva opere deosebit de sugestive atât …

Read More »

Dobrogea în perioada 379-527

După moartea lui Valens în bătălia de la Adrianopol (378), urmaşul său Teodosiu I (379-395) reuşi să încheie cu goţii un tratat în virtutea căruia ei deveneau federaţi şi erau colonizaţi pe linia Dunării. Situaţia de aliaţi chiar pe teritoriul imperiului, având o conducere proprie şi scutiri de impozite, în schimbul prestării serviciului militar, însemna că, de fapt, imperiul le ceda părţi din teritoriul său. „Barbarizarea” armatei, începută mai demult, se transformă în sistem şi constituie una din caracteristicele epocii ce începe cu Teodosiu. Aceasta nu aducea însă nici o uşurare populaţiei locale. Dimpotrivă, siguranţa locuitorilor şi altfel împuţinaţi ca …

Read More »

Viaţa culturală şi religioasă în oraşele greceşti din Dobrogea în epoca elenistică

Aşa cum n-au putut împiedica desfăşurarea unei activităţi economice şi politice de o remarcabilă vitalitate, primejdiile în mijlocul cărora au trăit cetăţile greceşti din Dobrogea de-a lungul epocii elenistice n-au constituit o piedică în calea înfloririi în ele a unei vieţi culturale de un nivel impresionant, dacă se ţine seamă de dificultăţile pe care le-au avut de întâmpinat. Faţă de cultura Greciei metropolitane, în aceeaşi perioadă, ori în perioada clasică, această cultură nu poate pretinde, fireşte, nici la superioritate, nici la originalitate (dacă se excepta unele aspecte ale plasticii şi îndeosebi ale toreuticii locale, explicabile prin înrâurirea exercitată asupra meşterilor …

Read More »

Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea în timpul Evului Mediu

Desfăşurat aproape concomitent la sud şi est de Carpaţi, procesul formării statelor medievale Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea a avut loc într-un context extern favorabil. La constituirea Ţării Româneşti şi a Moldovei au contribuit şi românii din Transilvania, contribuţie ilustrată de tradiţia istorică a descălecatului. Organizate ca voievodate cu structuri instituţionale asemănătoare, ele au reflectat unitatea de civilizaţie din întreg spaţiul românesc. Ţara Românească Închegarea statală a Ţării Româneşti s-a realizat prin unificarea formaţiunilor politice de la sud de Carpaţi, atestate istoric pentru prima oară în Diploma cavalerilor ioaniţi. Reunirea formaţiunilor sub o conducere unică a fost opera lui Basarab …

Read More »