Tag Archives: Dobrogea

Dobrogea în perioada 527-602

Cel mai de seamă reprezentant al împăraţilor ridicaţi din sânul ţărănimii romanizate din Balcani, a fost Iustinian. Ca şi unchiul său, el s-a născut la Tauresium, în apropiere de Bederiana. Îndelungata lui domnie (527-565) se caracterizează prin uriaşe eforturi de reîntregire a imperiului. Pentru realizarea acestui ţel, imperiul a întreprins costisitoare expediţii în Italia, Africa, Spania şi a purtat războaie grele în Răsărit. Deşi efortul principal s-a îndreptat către aceste obiective, în timpul domniei lui Iustinian n-au fost totuşi neglijate nici regiunile Mării Negre şi frontiera Dunării. Astfel, provincia Scythia a avut un rol important în acţiunea de recucerire a …

Read More »

Sclavi, liberţi şi oameni liberi în producţia meşteşugărească în Dobrogea romană. „Collegiile”

În producţia meşteşugărească din Dobrogea romană exploatarea mâinii de lucru a sclavilor avea o veche tradiţie. Este de presupus chiar ca, în epoca romana, numărul sclavilor a crescut. Lucrul e uşor de înţeles dacă ne gândim, pe de o parte, la condiţiile precare din punct de vedere economic şi politic, în care se găseau oraşele pontice la sfârşitul epocii elenistice, pe de altă parte la consolidarea orânduirii sclavagiste odată cu instaurarea stăpânirii romane. Un sclav este amintit printre membrii unei asociaţii religioase din Tomis, alături de alţi fideli de origine tracă şi greco-romană. Mai numeroşi sunt pomeniţi în inscripţiile din …

Read More »

Stăpânirea romano-bizantină în Dobrogea (secolele IV-VII d.Hr.)

Pierderea Daciei a fost o lovitură grea pentru imperiul roman. Populaţia daco-romană ce nu se strămutase la sud de Dunăre, a fost nevoită să se adapteze noilor condiţii de viaţă impuse de migraţia triburilor „barbare”. Nu e mai puţin adevărat că multiplele legături cu provinciile din dreapta Dunării, continuate cu intermitenţe, până la începutul secolului VII, au avut un rol important în menţinerea romanităţii dintre Dunăre şi Carpaţi. Din acest punct de vedere, stăpânirea romană asupra teritoriilor de la sud de Dunăre reprezintă un factor pozitiv, în sensul că procesul de romanizare a continuat în ţinutul dintre Dunăre şi Balcani …

Read More »

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o nouă fază în istoria culturii acestei regiuni. Peste vechile tradiţii greceşti s-au suprapus în această vreme forme noi de cultură, de origine foarte variată, venite odată cu stăpânirea romană, al căror amestec a dat un caracter specific vieţii culturale din Dobrogea în secolele I-III d.Hr. Edificiile publice şi private datând din această perioadă prezintă, în contrast cu cele din epoca imediat anterioară, ale cărei condiţii social-economice şi politice precare au fost prezentate mai sus, un vădit caracter monumental. Ele reflectă în chip nemijlocit avântul economic …

Read More »

Întemeierea coloniilor greceşti din Dobrogea

Cu privire la întemeierea primelor trei colonii greceşti din Dobrogea – într-o epocă mai târzie vor mai fi întemeiate şi o seamă de aşezări urbane mai mici – textele istorice şi geografice antice ne-au păstrat unele indicaţii, din nefericire mai mult decât sumare. Cercetările arheologice îngăduie însă să completăm în chip sugestiv istoria acestor vremuri, umplând numeroasele lacune lăsate de informaţiile scrise, fie că e vorba de texte istorice şi geografice antice, fie că e vorba de inscripţii. Săpăturile arheologice întreprinse la Histria încă din 1914 şi continuate, cu unele întreruperi, timp de peste patru decenii, ca şi cele de …

Read More »

Monumentele arhitectonice din oraşele greco-romane din Dobrogea

Ruinele monumentale descoperite în oraşele pontice dovedesc, pe de altă parte, că şi în aceste vechi centre greceşti s-au ridicat în epoca romana numeroase edificii, cel mai adesea de caracter public, care reflectă situaţia lor economică mult mai prosperă în cursul secolelor I-III d.Hr. În ciuda faptului că monumentele din această vreme au fost în parte sau chiar în întregime înlocuite de alte monumente din epoca romană târzie, ne putem totuşi da seama prin studiul numeroaselor fragmente arhitectonice descoperite în săpături, atât de proporţiile edificiilor, cât şi de grija deosebită cu care ele au fost executate. Astfel, la Histria au …

Read More »

Dobrogea în timpul stăpânirii romane

Prin poziţia sa geografică şi strategică, Dobrogea romană constituie un adevărat bastion, a cărui importanţă este subliniată de prezenţa a numeroase trupe, ca şi de construirea unui întreg sistem de castre şi de castele, înşirate de-a lungul Dunării. La adăpostul limes-ului, Dobrogea cunoaşte în epoca romană o dezvoltare specifică, legată atât de prezenţa trupelor, cât şi a numeroşilor colonişti romani, a căror activitate este atestată de documentele timpului. O seamă de aşezări geto-dacice se transformă din această cauză în înfloritoare oraşe, care, alături de vechile cetăţi greceşti, asigură Dobrogei în secolele I-III d.Hr. o intensă viaţă urbană. Drumuri bine întreţinute, …

Read More »

Distribuţia proprietăţii în Dobrogea romană

Aşa cum s-a amintit mai sus, în satele din Dobrogea romană au apărut un mare număr de veterani, împroprietăriţi pe pământurile devenite prin anexare ager publicus. Alături de ei sunt amintiţi şi unii cetăţeni romani, ale căror proprietăţi, constituite pe seama obştilor săteşti din Dobrogea, sunt documentate peste tot între Dunăre şi mare. Amândouă aceste categorii de proprietari constituie o pătură juridic şi economic privilegiată, care a jucat un mare rol în pătrunderea formelor de viaţă romană în aceste regiuni până atunci supuse numai influenţei greceşti. Organizarea economică şi administrativă a Dobrogei a însemnat înainte de toate o revizuire a …

Read More »

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe lângă funcţiunea lor militară, ele au avut în cursul secolelor II-III d.Hr. o dezvoltare edilitară legată de viaţa civilă. Din acest punct de vedere trebuie amintite în special oraşele Troesmis şi Tropaeum Traiani. Cel dintâi trece în 46 d.Hr. sub paza unei trupe auxiliare, probabil ala I Pannoniorum, pentru ca, în vremea lui Traian, să devină garnizoana legiunii a V-a Macedonica. Înainte încă de această dată este foarte probabil că în jurul acestui centru s-au adunat funcţionari ai vămii de la Dunăre, negustori, veterani împroprietăriţi …

Read More »

Dobrogea în perioada prăbuşirii stăpânirii romano-bizantine (602-679)

Evenimentele din anul 602 însemnau pierderea provinciilor nordice ale imperiului, care au fost luate în stăpânire de slavi. Atacat şi pe frontul din Asia, imperiul era în pragul prăbuşirii. Revolta din 602 este o manifestare puternică a luptei îndreptate împotriva marii proprietăţi funciare. După cucerirea Constantinopolului a urmat confiscarea unei părţi importante din avutul aristocraţiei funciare, ceea ce a subminat în mod serios, dar pentru o perioadă scurtă, puterea ei economică. Această revoltă este semnul cel mai evident al descompunerii interne a unui stat în care „împilarea devenise insuportabilă din cauza guvernatorilor, perceptorilor şi soldaţilor”, în care ogoarele erau părăsite, …

Read More »