Tag Archives: Dobrogea

Anexarea Dobrogei, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Anexarea Dobrogei, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut în „Timpul”, nr. 182 din 19 august 1878. A fost publicat, prima dată, în volum în Opere în 1939, cu titlul Anexarea Dobrogei şi dreptul nostru istoric. Documentele invocate de Eminescu demonstrează apartenenţa Dobrogei la teritoriul naţional şi remarcă, cu mare pătrundere, jocul de interese al marilor puteri în politica internaţională. Expresia de „anexare” arată că în epocă nu era clară, cel puţin în limba română, distincţia între „a reintegra”, „a anexa”, „a încorpora”. Mai corectă este expresia folosită în Tratatul de pace: „reunis a …

Read More »

Stabilirea pe teritoriul Dobrogei a primelor oraşe-state de tip sclavagist: colonii greceşti

Întemeierea coloniilor greceşti de pe ţărmul de apus şi de nord al Mării Negre prezintă o însemnătate deosebită pentru istoria veche atât din punctul de vedere al lărgirii orizontului lumii greceşti, cât şi din acela al puternicei influenţe economice şi culturale, pe care aceste oraşe au exercitat-o de la înfiinţarea lor asupra populaţiei autohtone. Pornită din centrele cele mai înaintate ale lumii greceşti din secolele VIII-VII î.Hr. – Chalcis din Eubeea, Milet, Foceea, Rhodos, Megara şi Corint – colonizarea greacă constituie un fenomen complex, izvorât din transformările economice şi sociale, care au însoţit instaurarea definitivă a modului de producţie sclavagist …

Read More »

Sărbătorile în Dobrogea romană

De cultele amintite se leagă, de altă parte, celebrarea în cetăţile dobrogene a unor sărbători anuale după datini moştenite din strămoşi. Unele sunt pomenite în documentele epigrafice în chip explicit, caracterul altora poate fi numai presupus pe baza unor mărturii indirecte. Din numărul lor fac parte aşa-numitele Hermaia, sărbătoare în cinstea lui Hermes, celebrată îndeosebi de asociaţiile de efebi, de „tineri” şi, îndeobşte, de frecventatorii gimnaziilor; Targeliile, închinate lui Apollo şi surorii sale Artemis; Tauriile, legate de cultul lui Poseidon; Apaturiile, străveche festivitate ioniană, cu prilejul căreia copiii de ambele sexe se înscriau de părinţi în registrele fratriilor; în sfârşit, …

Read More »

Relaţiile agrare în Dobrogea romană

Exploatarea proprietăţilor se făcea cu mâna de lucru a sclavilor şi mai ales a ţăranilor din satele geto-dace, în vatra cărora se aşezaseră aceşti colonişti sau proprietari romani. Relaţiile agrare din Dobrogea romană nu se deosebeau îndeobşte de cele stabilite prin cucerirea romană în provinciile balcano-dunărene. Faptul că în Dobrogea înainte de cucerirea romană nu se constituise în adevăratul sens al cuvântului o aristocraţie funciară explică într-o anumită măsură de ce nu constatăm în epoca cuceririi romane, aşa cum s-a petrecut în alte provincii, prezenţa unor latifundii, aparţinând fie vechii aristocraţii indigene, fie unor latifundiari romani, care să li se …

Read More »

Legăturile dintre oraşele greceşti din Dobrogea şi celelalte colonii greceşti de pe ţărmul Mării Negre

Documente epigrafice explicite vin să completeze informaţiile despre reţeaua de legături întreţinute de cetăţile greceşti de pe litoralul României cu cetăţi din regiunea de sud a părţii europene a Rusiei, din Bulgaria sau de la depărtări încă şi mai mari. Dacă, o dată mai mult, inscripţiile tomitane din această perioadă sunt rare (se poate totuşi cita, în ordinea de idei care ne interesează, măsura de cinstire a unui cetăţean din Tyras), decretele votate în Histria şi Callatis în favoarea unor oaspeţi străini (oameni de afaceri sau oameni de carte – medici şi arhitecţi, de cele mai multe ori) ne lasă …

Read More »

Coloniile greceşti din Dobrogea

Fenomenul de larg răsunet şi fecunde urmări, cunoscut sub numele de marea colonizare greacă din secolele VIII-VI î.Hr. a atins şi teritoriul României. Pe litoralul dobrogean al Pontului Euxin (Marea Neagră) au început să poposească încă din secolul al VII-lea al erei vechi corăbieri şi neguţători eleni, întemeind şi aici, ca şi pe coastele sudice, nordice şi răsăritene, la început mici târguri, apoi adevărate colonii. Întemeierea şi dezvoltarea oraşelor greceşti Prima colonie au fondat-o pe ţărmul Dobrogei, la sfârşitul secolului al VII-lea ionieni veniţi din oraşul Milet, pe coasta apuseană a Asiei Mici. Situat pe malul golfului (azi lacului) Sinoe, …

Read More »

Drumurile romane din Dobrogea

Organizarea militară şi administrativă a Dobrogei a impus stăpânirii romane construirea unei reţele de drumuri a căror funcţiune era înainte de toate strategică. Caracterul ofensiv al limes-ului era astfel asigurat prin posibilitatea unor deplasări rapide de trupe, fie în direcţia punctelor primejduite, fie în vederea întăririi capetelor de pod de dincolo de Dunăre. Este de presupus că drumurile romane din Dobrogea continuau, cel puţin în parte, vechi drumuri locale. Construite după un sistem bine cunoscut în întreg imperiul, aceste drumuri bine pietruite şi bine întreţinute, au atins în epoca romană maxima lor dezvoltare. Este uşor de înţeles de ce cel …

Read More »

Uniunea pontică a lui Mitriade şi pătrunderea romană în Dobrogea

Cunoaşterea împrejurărilor istorice generale în mijlocul cărora documentele în chestiune au fost compuse contribuie să întărească această încheiere. Se poate spune, într-adevăr, că la fel cu lumea greacă metropolitană, – cufundată, începând din secolul al IV-lea, în marasmul sărăciei endemice şi a unor războaie necurmate, – zguduită de lupte de clasă de o înverşunare rareori atinsă, şi coloniile pontice vădesc în secolele III-II î.Hr. semnele trecerii la o perioadă istorică nouă, caracterizată prin includerea într-o unitate economică asemenea statelor elenistice din sudul şi răsăritul mediteranean. Ceea ce e cucerirea macedoneană pentru grecii din Grecia continentală şi insulară, e pentru cei …

Read More »

Cultele tradiţionale în Dobrogea romană

Alături de clădirile publice de caracter laic, n-au lipsit în Dobrogea romana edificiile de cult, înălţate mai ales în centrele urbane şi datând îndeosebi din secolele II-III d.Hr. La Tomis şi Histria fragmentele arhitectonice sunt foarte numeroase şi de o remarcabilă calitate. Dar presupuneri asemănătoare suntem îndreptăţiţi să facem şi despre Callatis şi Troesmis, sau chiar despre centre de mai mică importanţă ca Noviodunum, unde documente epigrafice explicite menţionează existenţa, unor temple închinate când zeilor din panteonul tradiţional, când unor divinităţi orientale ca Iuppiter Maximus Dolichenus ori Mithras. Vremea de care ne ocupăm se caracterizează într-adevăr prin părăsirea în largă …

Read More »

Producţia de mărfuri în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Înainte de toate, oraşele pontice au desfăşurat în noile condiţii create de stăpânirea romană, o largă activitate economică, întemeiată pe munca sclavilor şi a meseriaşilor liberi. Callatis, urmat de Tomis şi Histria, devin în cursul secolelor I-III d.Hr. cele mai însemnate centre de producţie de mărfuri din întreaga Dobroge. Numeroase ateliere metalurgice şi ceramice asigură comerţului local o mare parte din produsele necesare agriculturii şi vieţii de toate zilele. Astfel, la Moşneni, lângă Mangalia, s-a descoperit un întreg inventar agricol, datând din epoca romană şi provenind foarte probabil din Callatis. Într-un mormânt de lângă acelaşi oraş s-au descoperit căni şi …

Read More »