Tag Archives: Culturi

Cultura Glina III – Schneckenberg

Cultura Glina III – Schneckenberg, numită aşa după nivelul al treilea din tell-ul de la Glina, lângă Bucureşti şi după aşezarea de la Schneckenberg („Dealul Melcilor”), de lângă Braşov este, după cum s-a mai amintit, rezultatul sintezei intervenite în perioada de tranziţie, între fondul neolitic târziu Gumelniţa şi noile elemente pătrunse dinafară, printre care cele mai active se vădesc a fi fost cel răsăritean şi cel sudic. În Oltenia şi Transilvania, între etapa finală a culturilor neolitice târzii şi complexul Glina III – Schneckenberg se intercalează cultura epocii de tranziţie de tip Coţofeni, care lipseşte în cea mai mare parte …

Read More »

Cultura Verbicioara

Cultura Verbicioara a fost identificată de-abia în 1949 în aşezarea complexă de la Verbicioara, judeţul Dolj. Ea suprapune stratigrafie în aşezarea de la care şi-a primit numele un nivel Glina III şi este răspândită aproape în întreaga Oltenie, de la Dunăre până în regiunea de dealuri. Originea ei este vestică, faza ei iniţială legându-se strâns de complexul Periam-Pecica şi de cel numit Vatina. Ea a pătruns aşadar dinspre nord şi nord-vest în Oltenia, unde nu a absorbit se pare fondul local mai vechi Glina III, ci l-a împins spre est, spre Olt. În Oltenia este cunoscută aproape numai prin cercetările …

Read More »

Cultura Periam-Pecica

Numită aşa după descoperirile făcute în două aşezări din Banat şi Crişana în bazinul inferior al Mureşului (lângă Sânnicolau Mare şi Arad), cultura Periam-Pecica este răspândită în Banat între bazinul inferior al Mureşului, Tisa şi Dunăre. Ea este înrudită în parte şi se dezvoltă – tot în parte – paralel cu culturile de la începutul epocii bronzului din bazinele Tisei mijlocii şi al Dunării mijlocii (la sud de Budapesta), dintre care cea mai studiată este cea reprezentată prin descoperirile de la Toszeg, pe Tisa mijlocie în Ungaria. Acest grup (Toszeg-Periam-Pecica) prezintă o importanţă deosebită şi prin aceea că, pe baza …

Read More »

Cultura Turdaş-Vinca

În timp ce în Oltenia de sud-est se dezvoltă ca o grupă locală, cultura Vădastra, în restul Olteniei, în Banat şi în unele regiuni de la sud de Mureş din Transilvania, purtătorii culturii Turdaş-Vinca continuau să trăiască în forme de viaţă şi cultură cunoscute în etapa anterioară, dar acum transformate şi îmbogăţite. De-a lungul văii Dunării dintre Porţile de Fier şi valea Jiului, neoliticul mijlociu rămâne în structura sa intimă o cultură cu caracter Vinca, strâns legată de centrul său de pe Dunărea sârbească. În bună parte, purtătorii acestei culturi se mai găsesc încă în ultima perioadă a culturii Turdaş-Vinca. …

Read More »

Cultura Decea Mureşului

În cuprinsul celei mai mari părţi a neoliticului târziu, s-a dezvoltat în Transilvania de vest şi centrală o cultură cunoscută până acum la noi numai din descoperiri întâmplătoare şi prin săpăturile de la Decea (denumirea veche: Decea Mureşului), lângă Aiud. Aceasta poate fi numită cultura Decea Mureşului. Ea corespunde celei de-a treia perioade a culturii Tisa (Tisa III), denumită în Ungaria cultura Bodrogkeresztur, după o localitate de pe Tisa superioară, unde au fost descoperite o aşezare şi un cimitir cu materiale caracteristice. Noua cultură s-a format pe baza fondului Tisa II. Nu se poate încă preciza dacă procesul genezei sale …

Read More »

Cultura Vatina

Acest grup cultural, numit după o localitate din Banatul iugoslav, este răspândit în Banat şi mai spre vest, până în Sirmia şi Slovenia. În stadiul actual al cercetărilor el este greu de separat pe de o parte de cultura Periam-Pecica, pe de alta de cea Gârla Mare. Sunt însă suficiente indicii că el s-a desprins la un moment dat – greu încă de precizat din grupul Periam-Pecica, acesta din urmă rămânând să se dezvolte ca atare doar în bazinul inferior al Mureşului. Grupul Vatina se constituie pare-se şi în strânsă legătură cu cel Verbicioara din Oltenia, după cum arată înrudirea …

Read More »

Cultura Tisa II

În neoliticul mijlociu se dezvoltă a doua fază a culturii Tisa, cunoscută în Ungaria şi sub denumirea de aspectul Tiszapolgar. Pe teritoriul Transilvaniei, faza Tisa II (etapa mijlocie a culturii Tisa) este documentată, printre altele, la Viştea, lângă Cluj (suburbia Ceangăi), la Oradea, la Băile Herculane, elemente ale sale fiind semnalate în ultima vreme până la Reci, lângă Sf. Gheorghe. Noul aspect cultural s-a dezvoltat nemijlocit din faza anterioară. Aşezările continuă a fi de înălţime şi de şes. Caracteristică este acum folosirea obiectelor de cupru, printre care se numără şi securi-ciocane. Uneltele de piatră se înmulţesc, în special topoarele perforate. …

Read More »

Cultura Monteoru

Cultura Monteoru este cunoscută mai ales prin săpăturile îndelungate făcute la Sărata Monteoru (judeţul Buzău), dar şi din alte locuri, de exemplu la Poiana pe Siret, Costişa în lângă Buhuşi etc. Ea s-a format pe fondul Glina III – Schneckenberg, desprinzându-se anume din faza iniţială a acestui complex şi asimilând eventual elementele Cucuteni B (varianta Monteoru) din regiunea de dealuri de la cotul Carpaţilor. S-a dezvoltat de-a lungul a două etape principale, fiecare cuprinzând mai multe faze, care au putut fi identificate stratigrafie în aşezarea eponimă. Este o cultură a regiunilor de dealuri, reprezentanţii ei necoborând decât în mod excepţional …

Read More »

Cultura Precucuteni

Cele mai importante aşezări descoperite până acum sunt acelea de la Izvoare, Larga Jijiei, Traian-Dealul Viei (Zăneşti) etc.; unele sunt situate pe boturi de deal dominante (Zăneşti), altele dimpotrivă, pe locuri joase, dar întotdeauna în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă. Nu se cunosc încă suficiente date în legătură cu planul aşezărilor. La Zăneşti s-au găsit locuinţe la suprafaţa solului, unele cu platforme de lut ars aşternut în straturi de câţiva centimetri pe un pat de nuiele, frunziş şi mai puţine bârne – care pot fi considerate cele mai vechi locuinţe construite după acest procedeu. Pereţii erau desigur făcuţi …

Read More »

Cultura Tisa (faza veche)

Pe cursul mijlociu şi superior al Tisei s-a dezvoltat o cultură neolitică denumită cultura Tisa, care a avut o evoluţie proprie destul de înfloritoare şi de lungă durată. Ea a luat naştere pe fondul liniar-ceramic, prin absorbirea supravieţuirilor culturii Criş (Koros) şi din contactul unei grupe culturale dinspre răsărit care folosea vase de lemn, a căror decoraţiune a trecut în ceramica noii culturi. Aria locuită de triburile culturii Tisa s-a întins din centrul ei de formare nu numai spre vest, spre nord şi nord-est, unde se întrepătrundea cu aria culturii Bukk – în mare parte contemporană cu cultura Tisa şi …

Read More »