Tag Archives: Cronici

Cronica păsării arc, de Haruki Murakami (comentariu literar, rezumat literar)

Haruki Murakami (12 ianuarie 1949, Fushimi-ku, Kyoto, Japonia) – scriitor. Titlul original: Nejimaki-dori kuronikuru Primul editor: Shinchosa (Tokyo) Naratorul Cronicii păsării arc, cel mai viguros roman al lui Haruki Murakami, tocmai şi-a părăsit slujba. Toru Okada îşi petrece ziua acasă, într-o suburbie din Tokyo, în timp ce soţia sa merge la lucru. Apoi, o serie de evenimente ciudate îi tulbură viaţa: pisica fuge de acasă, el primeşte sinistre telefoane erotice de la o necunoscută, moşteneşte o cutie goală de la o bătrână ghicitoare. Apoi, într-o zi, soţia lui nu mai vine acasă. Romanul ia forma unei aventuri ambigue, cu multe …

Read More »

Cronica oraşului Travnik, de Ivo Andric (comentariu literar, rezumat literar)

Ivo Andric (9 octombrie 1892, Travnik, Bosnia-Herţegovina – 13 martie 1975, Belgrad, Iugoslavia) – scriitor. Titlul original: Travnicka hronika Titlul alternativ: Viziri şi consuli Prima ediţie: 1945, de Drzavni zavod Jugoslavije Cronica oraşului Travnik face parte din Trilogia bosniacă a lui Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Singura legătură dintre cele trei volume publicate în 1945 este fundalul istoric. Ca şi cealaltă capodoperă a lui Ivo Andric, Podul de pe Drina, Cronica oraşului Travniksreh are în centru Bosnia şi istoria sa. Romanul, al cărui subtitlu este „Era consulilor”, este istoria rivalităţii dintre consulul francez şi cel austriac dintr-un …

Read More »

Cronica celor trei regate, de Luo Guanzhong (comentariu literar, rezumat literar)

Luo Guanzhong (circa 1330, Shanxi, China – 1400, Hangzhou, China) – scriitor. Titlul original: Sanguo yanyi Prima ediţie: secolul XIV Limba: chineză Cronica celor trei regate este unul dintre cele patru romane clasice fundamentale ale literaturii chineze. Saga epică a ultimei perioade a dinastiei Han, o compilaţie de fapte şi legende bazată pe antica tradiţie a povestitului, acoperă mai bine de un veac din istoria Chinei (184-280). Este atribuită unui învăţat din secolul XIV, Luo Guanzhong, care a combinat numeroasele surse şi poveşti într-o naraţiune ce captivează şi astăzi. Povestea începe cu izbucnirea revoltei împotriva împăratului Ling, condusă de vrăjitorul …

Read More »

Letopiseţul Ţării Moldovei, de Miron Costin (comentariu literar, rezumat literar)

Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron Vodă încoace, de Miron Costin, continuă cronica lui Grigore Ureche şi, spre deosebire de acesta, Miron Costin este martor şi uneori participant la evenimentele relatate, conferind astfel conţinutului un plus de adevăr istoric, de obiectivitate şi responsabilitate, deoarece „eu voi da seamă de ale mele câte scriu”. Dominat de sentimente patriotice, Miron Costin îşi exprimă deznădejdea că Moldova cădea din ce în ce mai mult sub puterea turcească, iar luptele interne şi externe măcinau ţara: „nu sunt vremurile subt cârma omului, ci bietul om subt vremi”. Cronicarul realizează pagini memorabile consacrate domniilor lui Vasile …

Read More »

Letopiseţul Ţării Moldovei, de Ion Neculce (comentariu literar, rezumat literar)

Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Mavrocordat, de Ion Neculce, relatează, în principal, domnia lui Dimitrie Cantemir. Deoarece este contemporan cu evenimentele istorice narate, Neculce nu se bazează pe izvoare, fiindcă toate „se află în inima mea”, atitudine ce conferă cronicii un caracter subiectiv. Cronica este o continuare a celei scrise de Miron Costin, pe care Neculce o elaborează când avea peste 60 de ani, de unde se deduce că 70 de ani dintre cei ilustraţi în Letopiseţ coincid cu viaţa lui, de aceea nu a avut nevoie de a studia izvoare …

Read More »

Letopiseţul Ţării Moldovei, de Grigore Ureche (comentariu literar, rezumat literar)

Letopiseţul Ţării Moldovei, de când s-au descălecat Ţara şi de cursul anilor şi de viiaţa domnilor carea scrie de la Dragoş Vodă până la Aron Vodă, consemnează perioada cuprinsă între anii 1359 şi 1594, începând, aşadar, cu întemeierea Moldovei de către Dragoş Vodă. Autograful cronicii s-a pierdut, rămânând 22 de manuscrise ale copiştilor Simion Dascălul, Misail Călugărul şi Axinte Uricariul. Dintre aceştia, cel mai fidel copist a fost Uricariul, iar cel care a stârnit reacţii de revoltă a fost Simion Dascălu, deoarece şi-a permis să introducă în textul cronicii capitole proprii, prin care deforma adevărul istoric. Domnia lui Ştefan cel …

Read More »