Tag Archives: Cronicari

Radu Duma

Radu Duma (a doua jumătate a secolului XVIII) – cronicar şi traducător. Fiu al preotului Dimitrie Duma din Şcheii Braşovului, Duma a fost cântăreţ bisericesc şi dascăl al copiilor din parohia şcheiană între anii 1772 şi 1790. Fiind „foarte cuvios şi vrednic”, a tălmăcit mai multe scrieri religioase din limbile greacă, latină, sârbă, aproape toate rămase în manuscris, între care Livada duhovnicească de Ioanes Mosh, Piatra zmintelii de Ilie Miniat şi Păşunea oilor celor cuvântătoare. Doar Preoţia sau îndreptarea preoţilor, lucrare a patriarhului Callinic, a fost tipărită în 1789. I s-au atribuit, cu argumente nesigure, şi câteva texte istoriografice păstrate …

Read More »

Ioan Dobrescu

Ioan Dobrescu (26 ianuarie 1777, Bucureşti – 1830, Bucureşti) – cronicar. Fiul al cojocarului Dobre, Dobrescu s-a născut în mahalaua Batistei. Învaţă meserie de la tatăl său, dar, ca om cu carte şi înzestrat cu glas frumos, face şi pe ţârcovnicul. După 1820, începe a se îndeletnici şi cu negoţul. Acum se iscăleşte Ioan Dobrescu, dar mai înainte vreme, prin 1811-1812, îşi zicea „Ioan ţercovnic sin Dobre cojocar” sau „Ioan dascăl”, iar în timpul ocupaţiei ruseşti – Ioan Dobrevici (1813). Cronica lui Dobrescu, cuprinzând însemnări personale, acoperă perioada dintre 1802 şi 1830, în Ţara Românească. Sincer şi nu lipsit de …

Read More »

Dionisie Eclesiarhul

Dionisie Eclesiarhul (circa 1740, Stoeneşti, judeţul Vâlcea – 1820, Craiova) – cronicar şi caligraf. Dumitru, după numele mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie şi a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La şcolile mănăstireşti din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoştinţe de toponimie, de istorie şi geografie, meşteşugul caligrafiei şi al miniaturii, arta gravurii şi a picturii bisericeşti. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu şi preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah (1770-1771) şi, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la Episcopia Râmnicului …

Read More »

Nicolae Costin

Nicolae Costin (1660-1712) – cronicar şi traducător. Al doilea dintre fiii cronicarului Miron Costin, Costin a învăţat la Şcoala iezuită şi, probabil, la Şcoala Domnească din Iaşi, apoi la Lemberg. Cunoştea perfect limbile latină, slavonă şi polonă, mai puţin greaca şi, poate, franceza şi italiana. Implicat, ca şi Velicico Costin, unchiul său, în complotul din 1691 împotriva domnitorului Constantin Cantemir, este închis împreună cu fraţii săi, Ioniţă şi Pătraşcu. Eliberat pe chezăşia unor boieri de frunte, cărturarul moldovean se refugiază în Ţara Româ­nească, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu. Întors în Mol­dova, din treti-logofăt ajunge cu timpul hatman, vornic al Ţării …

Read More »

Gheorghe Brancovici

Gheorghe Brancovici (1645, Ineu, judeţul Arad – 19 decembrie 1711, Cheb, azi Eger, Cehia) – cronicar şi traducător. Brancovici, care îşi crease o falsă genealogie de urmaş al vechilor despoţi sârbi, era unul dintre numeroşii copii ai Mariei şi ai lui Ioan Racz, descendenţii unor vechi luptători antiotomani, colonizaţi în comitatele româneşti. Fire ambiţioasă de aventurier îndrăzneţ şi duplicitar, bun poliglot (cunoştea sârba, maghiara, turca, germana, latina şi slavona), Brancovici se lansează într-o complicată carieră politico-diplomatică, avându-l, mult timp, drept mentor şi eminenţă cenuşie – în planurile de eliberare a popoarelor balcanice de sub stăpânirea turcească şi de creare a …

Read More »

Azarie

Azarie (mijlocul secolului XVI) este un cronicar. Cu Azarie avea să se încheie, în Moldova, şirul de istoriografi-monahi ce izvodesc anale în slavonă. Uceniceşte la Roman şi Suceava până să ajungă la mănăstirea Golia din Iaşi, unde se poate să fi devenit egumen, îşi redactează cronica la cererea domnitorului Petru Şchiopul, recomandat acestuia, probabil, pentru instrucţia şi elocinţa sa aleasă, deopotrivă de mitropolitul Anastasie, ca şi de logofătul Ioan Golăi, ochii ce supraveghează apoi din umbră relatarea. A scris în continuarea versiunii integrale a textului „magistrului” Macarie; păstrând tipicul cronologizării stricte (nu fără a lăsa să-i scape însă şi destule …

Read More »

Axinte Uricariul

Axinte Uricariul (circa 1670, Scânteia, judeţul Iaşi – circa 1733) – cronicar şi copist. De condiţie socială modestă, la început vătaf de sat, Axinte Uricariul ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeţie, primind după un an şi diferite însărcinări de hotărnicii. Şi-a spus Uricariul după funcţia pe care a îndeplinit-o. Cunoştea limbile slavonă, greacă, latină şi, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, Axinte Uricariul transcrie letopiseţele lui Grigore Ureche, Miron Costin şi Nicolae Costin. În letopiseţul anonim dintre 1661 şi 1709, intervine cu modificări şi adăugări de pasaje. Se pare că mai …

Read More »

Miron Costin

Miron Costin (1633, Iaşi – 1691, Roman, judeţul Neamţ) – cronicar, poet şi traducător. S-a născut în familia unui boier foarte bogat, Ion (Iancu) Costin, el însuşi fost conducător de armată (hatman). Angajat politic faţă de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, adversar al Movileştilor. În 1636, el, împreună cu primii trei fii ai săi, între care şi Miron, au primit titlul de nobil polon cu blazon. Costin îşi face studiile la Colegiul iezuit din Bar, un orăşel situat în sudul regatului polon. Programul de studii umaniste, în limba latină (istorie, …

Read More »

Nicolae Manolescu

Nicolae Manolescu (născut Apolzan) (27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea) – politician, eseist, cronicar, critic şi istoric literar. Este fiul Sabinei Apolozan (născută Manolescu), profesoară de franceză, şi al lui Petru Apolzan, profesor de filosofie. Familia paternă descinde din oieri stabiliţi în Mărginimea Sibiului. Ascendenţa oltenească a mamei include o serie de rude dintre care Măldăreştii au dat în 1877 un erou la Rahova. Manolescu urmează gimnaziul la Sibiu. În perioada 1952-1954 ambii părinţi sunt arestaţi, motiv pentru care copilul se află în întreţinerea bunicilor materni, începându-şi liceul la Râmnicu Vâlcea. În 1953 adoptă numele de familie al bunicului matern. După absolvirea liceului la …

Read More »