Tag Archives: Criză

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare – ca şi aceea dintre moartea lui Mircea cel Bătrân şi domnia lui Vlad Ţepeş – se caracterizează prin criza regimului de fărâmiţare feudală, ce se manifestă prin luptele purtate înăuntrul ţării, între grupările boiereşti. Nu întâmplător aceste lupte feudale au izbucnit cu violenţă la sfârşitul unor domnii atât de lungi, ca cele ale lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun. În cursul celor peste 30 de ani de domnie ai fiecăruia, aceştia au reuşit să stăvilească anarhia feudală internă, canalizând energiile …

Read More »

Economia şi societatea în timpul marii crize

Criza economică din 1929 Criza economică, un fenomen fără precedent, a început în 1929 în Statelor Unite şi s-a extins apoi în întreaga lume. Extraordinara prosperitate americană din anii ’20 a fost favorizată de mai mulţi factori: organizarea ştiinţifică a muncii, concentrarea şi raţionalizarea întreprinderilor, publicitatea şi creditul. Dinamismul economic american s-a datorat, în parte, şi speculaţiilor bursiere. Cauza profundă a crizei a fost producţia anarhică, care nu a ţinut seama de capacitatea de absorbţie a pieţei. Aproape toate întreprinderile contractaseră împrumuturi masive, majoritatea pe termen scurt, tocmai datorită încrederii în prosperitate şi în posibilitatea rambursării lor. Astfel, întreprinderile au …

Read More »

Probleme şi crize globale

Problemele globale ale omenirii După criza rachetelor din Cuba (1962), lumea nu a mai cunoscut crize internaţionale care ar fi riscat să declanşeze războaie mondiale. Din 1963, în ciuda războiului din Vietnam, destinderea a rămas preocuparea dominantă, deşi lumea a făcut încă mulţi paşi pe drumul reluării războiului rece. În afara rivalităţilor politico-militare dintre comunism şi capitalism, lumea postbelică a fost frământată şi de o serie de probleme globale. Una dintre ele a fost aceea a decolonizării, eveniment major al deceniilor de după 1945. Pentru a lupta contra dominaţiei europene, elitele coloniale din Africa şi Asia au făcut apel la …

Read More »

Criza legăturii dintre României şi Austro-Ungaria

În această atmosferă, din care nu lipsea nici idealul de confederaţie „balcano-danubiană” în sud-estul Europei şi având drept principal colaborator pe Kogălniceanu, reprezentant al îndărătnicului naţionalism de orizont moldovenesc, se făcu neizbutita încercare politică a legăturii de prietenie cu monarhia dualistă. În mesagiul tronului, domnul, care se simţea mai asigurat, nu vorbise decât, alături de ce poate rezulta pentru ţară din dezvoltarea relaţiilor economice, de necesitatea de a se păstra cele mai bune raporturi cu Puterile vecine. Am arătat cum Pepoli stăruia, arătând ce primejdii ameninţă altfel România, să se caute apropierea de monarhia vecină şi în special de Andrassy, …

Read More »

Criza stăpânirii romane în Dobrogea în secolul III î.Hr.

Înrăutăţirea situaţiei stăpânirii romane în Dobrogea în a doua jumătate a secolului II: atacul costobocilor Încă de la sfârşitul secolului II d.Hr. se făcuseră simţite, mai ales din punctul de vedere al apărării frontierelor, consecinţele politice prin care trecea în acea vreme imperiul roman. Atacurile triburilor germanice la frontiera Dunării de sus, precum şi ale sarmaţilor iazigi la Dunărea de mijloc, obligaseră pe Marcus Aurelius să concentreze în acea zonă aproape toate trupele disponibile. În locul legiunii a V-a Macedonica, transferată în Dacia, rămăsese în Dobrogea, la Tropaeum, doar un singur detaşament – vexillatio legionum I Italicae Moesicae et V …

Read More »

Adâncirea crizei feudale în Transilvania. Încercări de reforme (1822-1847)

În deceniul al treilea din secolul al XIX-lea, Imperiul habsburgic continuă să rămână sub raportul economiei capitaliste printre statele relativ slab dezvoltate ale Europei; iar în cadrele lui, Transilvania e între cele mai slab dezvoltate. În timp ce, de exemplu, numărul maşinilor cu aburi care funcţionau în Franţa în deceniul al patrulea atingea cifra de 4.000, Imperiul habsburgic nu poseda decât 337, dintre care principatului Transilvaniei îi revenea una singură. Relaţiile de producţie feudale împiedicau dezvoltarea industriei şi comerţului, balanţa comercială era pasivă, iar pauperizarea lua proporţii mari. Intensificarea luptei de clasă ţărăneşti, întărirea mişcărilor naţionale burgheze arată că feudalismul …

Read More »

Criza Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea

Imperiul Otoman a fost, de la apariţia sa, un stat feudal militar. Organizat pentru cucerire şi întărit prin războaie, el nu se putea menţine decât prin cuceriri. Puterea sa militară se întemeia pe feudele (timare) constituite în teritoriile cucerite şi concesionate unor feudatari în schimbul serviciului militar. Timarele, care asigurau întreţinerea cavaleriei feudale (spahii), şi tributul de sânge (devşirme) impus populaţiilor supuse, prin care se recruta corpul ienicerilor şi al slujitorilor Porţii, nu se puteau reînnoi decât prin cuceriri. Or, din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când se încheie epoca marilor cuceriri, timarele noi se fac tot mai …

Read More »

România şi criza balcanică

Încă din aprilie 1912 se ştia la Sinaia ceva despre înţelegerea între sârbii, sfătuiţi de ministrul rusesc Hartvig, marele uneltitor, şi bulgari, care s-a şi desăvârşit, mergând până la amănuntele de hotare. Regele Carol fu dezorientat înaintea acestui pact de război pe care-l crezuse imposibil. El fu din nou jignit de atenţia care se dădu vecinului său bulgar la Viena şi, mai puţin, la Berlin chiar. Întrebând acolo, la Viena, putuse să afle atâta: că diplomaţia austro-ungară e pentru concesii din partea turcilor şi că noul ministru de Externe al monarhiei va veni, în vizită de prezentare, să se explice …

Read More »

România de la criza orientală din 1856 la Congresul de la Berlin din 1878

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, afirmarea naţiunii române, lupta sa pentru emancipare şi constituirea statului naţional a fost strâns legată de contextul sud-est european şi de implicaţiile „problemei orientale” asupra Europei. Evoluţia „problemei româneşti” verifică aprecierea lui Talleyrand – „centrul de gravitaţie al lumii este Dunărea, la frontierele Europei” – făcută la începutul secolului. Aceasta se individualiza treptat în cadrul mai larg al „problemei orientale”, fiind propulsată de evenimentele din 1821. După această dată, puterile europene ale căror interese politice şi strategice se interferau la gurile Dunării, erau nevoite să ţină seama de existenţa unei „probleme româneşti”, atunci …

Read More »

Perioada crizei economice din anii 1929-1933

Situaţia internaţională În cursul anului 1929 viaţa economică şi politică a statelor capitaliste a fost cuprinsă de o profundă criză de supraproducţie care a durat până în anul 1933. Efectele crizei s-au făcut adânc simţite în toate ramurile economice, lovind puternic industria, comerţul, agricultura, transporturile, sistemul bancar şi de credit etc. Urmările crizei economice au atins, deşi în măsură diferită, toate categoriile sociale. Deosebit de dureros a lovit criza în situaţia maselor largi muncitoare. În întreaga lume capitalistă şomajul făcea ravagii cuprinzând aproximativ 35 de milioane de muncitori industriali şi comerciali. Pe lângă flagelul şomajului, muncitorii au avut de suportat …

Read More »