Tag Archives: Creştinism

Creştinismul şi germanismul în Anglia

Începând din secolul al VIII-lea, întreaga Anglie face parte din biserica romană. Regii se reazemă pe biserică, în primul rând pentru că sunt credincioşi, dar şi pentru că înţeleg că această biserică, moştenitoare a tradiţiilor imperiale, le aducea o ierarhie, o organizare şi o experienţă care le lipseau. Vreme îndelungată episcopii şi arhiepiscopii vor fi miniştrii fireşti ai regelui. Biserica, dinspre partea sa, susţine monarhiile, ea având nevoie de o putere temporală care să impună respectarea legilor sale. Pentru papalitate este o dovadă de mare tărie că a putut întemeia în Anglia şi Germania biserici noi şi supuse. Bisericile din …

Read More »

Răspândirea creştinismului la daco-romani

Odată cu produsele materiale şi cu monedele, din aceleaşi teritorii de la sud de Dunăre, mai ales din Illyricul latin, pătrund în nordul Dunării, începând cu secolul IV, şi curentele religioase. Creştinismul biruitor în imperiu se răspândeşte şi prinde rădăcini şi la populaţia daco-romană din Dacia. Despre existenţa unor comunităţi creştine în Dacia Traiană, în secolele II-III, nu avem nici o ştire. Examinarea critică a monumentelor epigrafice şi arheologice, considerate de V. Pârvan sau de alţii drept creştine, a dovedit încă de acum două decenii şi mai bine că ele nu au acest caracter. Nici textele literare, ale lui Tertulian …

Read More »

Creştinismul bulgăresc la români

Istoria bisericii bulgăreşti Românii avură deci înainte de a cădea sub bulgari o formă religioasă naţională, creştinismul latin. De cum intrară sub stăpânirea acelui popor, ei goniră din biserica lor cultul latin. Încă înainte de întoarcerea oarecum oficială a bulgarilor la creştinism, poporul slavon ce era sub ei, apucase a trece în număr îndestul de însemnat la religia lui Hristos. Astfel este cunoscut că în armatele bizantine se aflau încă de timpuriu ofiţeri şi soldaţi slavi, care mai mult decât sigur nu vor fi rămas păgâni în o înconjurime creştină. Astfel întâlnim încă de pe la sfârşitul veacului al V-lea …

Read More »

Romanitatea şi creştinismul pe teritoriul Daciei

Evacuarea oficială a Daciei romane după 271 nu a însemnat renunţarea din partea Romei la controlul ţinuturilor nord-dunărene. Până în secolul al VII-lea acestea au rămas în sfera de influenţă politico-militară, economică şi culturală romană. O dovedesc repetatele reorganizări ale regiunilor sud-dunărene, atenţia acordată frontierei Dunării şi Dobrogei. Permanenta circulaţie de oameni şi bunuri din zonă a făcut ca influenţa romanizatoare a imperiului să se menţină în fosta Dacie mult timp. Romanitatea la Dunărea de Jos Rămasă sub stăpânire romană, Dobrogea a avut un important rol strategic: aici era staţionat un mare număr de unităţi militare, iar eforturile de apărare …

Read More »

Creştinismul primitiv al daco-romanilor

Terminologia creştină-latină Creştinismul îşi întinse valurile sale din centrele cele mari unde se întăresc, pentru Europa, mai ales Roma şi Constantinopole, tot mai departe înspre hotarele Imperiului Roman. În răsărit, noua religie se lăţi întâi în Iliria, Dalmaţia, Panonia, Noric şi după aceea cuprinse Moesia Superioară şi Inferioară, precum şi Sciţia Minor; ba se constată în chip neîndoielnic, că religia lui Hristos trecuse şi la nordul Dunării, în câmpiile Munteniei, ocupate de vizigoţi, unde episcopul lor, Ulfilas, le propovăduia noua învăţătură, traducând şi Biblia în limba gotică, iar episcopul Sava fusese înecat de Atanaric în râul Buzăul. Creştinismul s-a apropiat …

Read More »