Tag Archives: Craiova

Alianţa muncitorească-ţărănească din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

Una din sarcinile de mare răspundere şi de stringentă actualitate a muncitorimii craiovene era, după anul 1944, conducerea luptei ţărănimii pentru cucerirea pământului şi lichidarea clasei moşiereşti. Organizaţia din Craiova a partidului comunist, cunoscând specificul zonei, a înţeles să-şi concentreze asupra ţărănimii o parte din eforturile de pregătire a luptei, în vederea atragerii acesteia la marile bătălii de clasă ce aveau să aibă loc. Lipsa de pământ şi dijma, cu întregul ei cortegiu de suferinţe, făcuse din ţărănimea Olteniei o forţă revoluţionară deosebit de activă. Urmaşii răsculaţilor de la 1907 vedeau în muncitori şi în partidul comuniştilor singura forţă puternică …

Read More »

Craiova – incursiune în istoria cuvântului tipărit

Este cunoscut faptul că începuturile tipografiilor, editurilor şi publicisticii craiovene sunt legate de numele pictorului Constantin Lecca. Lecca face demersurile necesare pentru întemeierea primei tipografii de la Craiova, în anul 1837, considerând că „acum fieşcare se socoteşte norocit de a contribui, pe cât este putinţa, la această cultură, ori prin lucrări originale, sau prin felurimi de traduceri”. Tipografia lui Lecca îşi începe activitatea, pe lângă Şcoala centrală, la 14 septembrie 1837. În această tipografie apare, la 3 octombrie 1838, prima publicaţie periodică din Craiova, „Mozaicul”. În această primă tipografie craioveană, au văzut lumina tiparului numeroase lucrări pentru culturalizarea locuitorilor din …

Read More »

Craiova între Revoluţia de la 1821 şi Revoluţia de la 1848

După Revoluţia de la 1821, ocupaţia otomană se va instala pentru aproape un an şi jumătate, cu tot cortegiul de jefuiri, represiuni şi abuzuri. Viaţa economică a Craiovei este grav afectată de noua stare, care determină fuga multor negustori, funcţionari, intelectuali. Ţăranii din suburbiile oraşului au luat drumul satelor de sub munte, ascunzându-se de prădălniciile turceşti. Poarta a trimis spre Craiova un efectiv de peste 4.000 de oameni, sub conducerea lui Cara-Feiz, cunoscut prin cruzimea şi rapacitatea sa. Un an de zile, cât turcii au ocupat ţările române, teroarea şi jaful s-au făcut simţite din plin şi în Craiova. Pe …

Read More »

Perioada interbelică – o perioadă fertilă în publicistica craioveană

În peisajul publicisticii craiovene  interbelice,  al preocupărilor de cercetare istorică, etnografică, folclorică şi de istorie literară, „Arhivele Olteniei”, publicaţie fondată de dr. Charles Laugier şi condusă pe toată perioada (1922-1943, 1944-1946) de către profesorul C.D. Fortunescu, ajutat de un comitet de conducere constituit din profesori care reprezentau întreaga zonă a Olteniei – are un pregnant caracter enciclopedic şi este, din acest punct de vedere, cea mai importantă apariţie. Cele două rubrici permanente – Oltenia folcloristică şi Oltenia literară şi artistică – cuprind folclor original, studii de etnografie şi folclor, creaţii literare şi numeroase articole de critică şi istorie literară. Colaborează …

Read More »

Viaţa comercială şi urbanizarea Craiovei la începutul secolului al XVIII-lea

La începutul veacului al XVIII-lea, Poarta Otomană acţiona pe căi felurile pentru asigurarea dominaţiei sale în ţările române. Domniile fanariote, după turci, trebuiau să îndeplinească acest rol. Nicolae Mavrocordat, venit domn în Ţara Românească în 1716 este întâmpinat cu ostilitate de boierime. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioţi, priva boierimea română de libertatea mişcării în administraţia şi economia ţării. Reacţia violentă a lui N. Mavrocordat ascute conflictul între boieri şi domn, iar boierii din Craiova se manifestă deschis. La început, boierimea a salutat dominaţia austriacă a Olteniei, după înfrângerea turcilor şi pacea de la Passarovitz (1718). În 1726, când banul Gheorghe …

Read More »

Craiova în perioada marilor reforme

Regimul politic liberal limitat, introdus în anul 1859, deşi permitea pătrunderea unor elemente burgheze în aparatul politic-administrativ, favoriza tot păturile înstărite. Legea electorală, pe care Principatele au dobândit-o prin Convenţia de la Paris, acorda drepturi politice numai unui număr foarte mic de locuitori. Astfel, în anul 1859, la Craiova căpătau dreptul de a alege numai 116, adică 0,49%, şi cu tot sporul din anii următori – 126 în anul 1860, 148 în 1861, 151 în 1862 şi 152 în 1863 – numărul alegătorilor tot nu a ajuns să atingă nici măcar procentul de 1% din populaţia oraşului. Analizând componenţa corpului …

Read More »

Dezvoltarea presei craiovene de la „Mozaicul” la „Revista olteană”

Craiova  reprezenta, către  jumătatea  secolului  al XIX-lea, un centru destul de puternic al  presei româneşti. Faptul că în 1838, deci numai la 9 ani de la „Curierul românesc” al lui Ion Heliade Rădulescu, apărea la Craiova primul periodic – „Mozaicul” – datorită lui Constantin Lecca, indică un luminos început în ce priveşte roiul diriguitor pe care l-au avut dascălii craioveni în viaţa culturală a oraşului. În deceniile următoare, mulţi profesori craioveni au putut fi întâlniţi ca fondatori ori colaboratori ai revistelor literare, dovedind în studiile, traducerile şi în lucrările lor originale, un nivel intelectual care situează publicaţiile respective pe treptele …

Read More »

Unirea de la 1918 şi avântul revoluţionar al craiovenilor

Încununare a aspiraţiilor seculare ale poporului român pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii în cadrul cărora rolul hotărâtor l-au avut masele populare – Unirea de la 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne. În această succintă şi densă apreciere era cuprinsă marea semnificaţie a desăvârşirii unităţii naţionale. Întreaga ţară, în 1918, a cunoscut împlinirile cuvenite după veacuri şi veacuri de lupte, văzând în întregirea ţării, marele act de dreptate naţională, pentru un popor care a dat Europei hotarul mereu viu, între mereu mai multe cimitire, pentru …

Read More »