Tag Archives: Comparatişti

Matei Călinescu

Matei Călinescu (15 iunie 1934, Bucureşti) – poet, prozator, eseist, comparatist, critic şi teoretician literar. Este fiul Dorei Maria (născută Vulcănescu) şi al lui Radu Călinescu, absolvent de la Ecole Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendenţă care îl marchează timpuriu pe Călinescu are mama sa, fiica boierului oltean Ştefan Vulcănescu şi a Elenei (născută Angelescu). O personalitate puternică şi pitorească a fost şi bunica paternă, Elena Călinescu, născută Bolintineanu – rudă îndepărtată a poetului omonim. Copilăria şi vacanţele petrecute la reşedinţa familiei materne de la Dârvari (judeţul Mehedinţi) rămân în memoria afectivă …

Read More »

Gheorghe Călin

Gheorghe Călin (26 ianuarie 1935, Piteşti) – comparatist, traducător şi istoric literar. Este fiul Filofteii şi al lui Ştefan Călin, mecanic de locomotivă. După absolvirea la Piteşti a gimnaziului (1945-1948) şi a Şcolii Tehnice de Administraţie Economică (1948-1952), urmează secţia de limbi şi literaturi slave de la Universitatea din Bucureşti (1952-1957), completându-şi ulterior specializarea la Bratislava (1959), Praga (1962, 1963) şi Brno (1973). În 1959 îşi începe cariera didactică la Catedra de limbi şi literaturi slave a Universităţii din Bucureşti, devenind conferenţiar în 1991. În 1971 susţine teza de doctorat Cântecele haiduceşti slovace. Colaborează intermitent la revistele „Romanoslavica”, „Secolul 20”, …

Read More »

Ariadna Camariano-Cioran

Ariadna Camariano-Cioran (31 martie 1906, Peristasis, Grecia – 11 martie 1993, Bucureşti) – comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) şi soră a lui Nestor Camariano, Camariano-Cioran îşi face studiile universitare la Bucureşti, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcţionând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă Catedra de literatură română veche a aceleiaşi facultăţi (1937-1939). În 1938 îşi susţine teza de doctorat, sub îndrumarea lui Nicolae Cartojan. Din 1943, odată cu înfiinţarea Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice, îşi continuă activitatea didactică la Şcoala de limbi slave şi orientale a acestui …

Read More »

Elena Bălan-Osiac

Elena Bălan-Osiac (24 martie 1940, Şelaru, judeţul Dâmboviţa) – comparatistă şi traducătoare. Este fiica Paraschivei şi a lui Dumitru Osiac, ţărani. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. După terminarea studiilor liceale, la Ploieşti, în 1961, se înscrie la Facultatea de Limbi Romanice şi Clasice, secţia spaniolă (absolvită în 1966). Este licenţiată a Facultăţii de Litere din Toulouse, specialitatea limba şi literatura portugheză (1969); susţine teza de doctorat la aceeaşi facultate (1970). La Catedra de limbi străine a Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti (din 1966), ocupă posturile de lector (1971), conferenţiar (1976) şi profesor universitar (1991). Din 1992, conduce Catedra …

Read More »

Cornel Barborică

Cornel Barborică (5 aprilie 1931, Turnu Severin) – slavist, comparatist şi traducător. Este fiul Elisabetei (născută Mardale), croitoreasă, şi al lui Gheorghe Barborică, cizmar. Absolvent al Liceului „Traian” din Turnu Severin (1949), urmează doi ani la Facultatea de Filologie din Bucureşti, apoi alţi cinci la Bratislava, luându-şi licenţa în limba şi literatura slovacă în 1955. Urcă toate treptele carierei universitare la Facultatea de Limbi şi Literaturi Slave a Universităţii bucureştene, al cărei decan este între 1972 şi 1976. Doctoratul şi-l susţine în 1971 cu o teză despre Karel Capek (1971). Excursul analitic, dens şi limpede, se suprapune peste o realitate …

Read More »

Nicolae I. Apostolescu

Nicolae I. Apostolescu (3 mai 1876, Alexandria, judeţul Teleorman – 2 noiembrie 1918, Piteşti, judeţul Argeş) – comparatist şi istoric literar. Înscris în 1883 la o şcoală primară din Alexandria, Apostolescu urmează, din 1888, Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, unde se mutaseră părinţii, Polixenia şi Iancu Apostolescu, negustor. După bacalaureat, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofic luându-şi examenul de licenţă, funcţionează un timp la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, apoi, din februarie 1899, este profesor la Liceul „I.C. Brătianu” din Piteşti. A predat aici, de-a lungul anilor, româna, franceza, elina, filosofia, printre elevii lui numărându-se George Vâlsan, Gheorghe …

Read More »

Sorin Alexandrescu

Sorin Alexandrescu (18 august 1937, Bucureşti) – comparatist, eseist, traducător, critic, istoric şi teoretician literar. Este fiul lui Constantin Alexandrescu, magistrat, şi al Ilenei Alexandrescu (născută Eliade), soră a lui Mircea Eliade. A urmat Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1944-1955), apoi Facultatea de Filologie (1955-1959). Între 1959 şi 1962, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Academiei Romane, iar între 1963 şi 1966 e încadrat cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. În 1962 funcţionează, ca asistent, la Catedra de literatură universală şi teorie literară de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, în 1966 fiind promovat lector. Din noiembrie …

Read More »

Jozsef Farago

Jozsef Farago (2 februarie 1922, Braşov) – folclorist, comparatist şi traducător. Urmează studiile secundare la Braşov şi Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susţine şi doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) şi concomitent, din 1950, cercetător la secţia clujeană a Institutului de Folclor al Academiei Române, de unde se pensionează în 1987. Este membru onorific al Academiei Ungare de Ştiinţe (1988). Colaborează la „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Erdelyi Muzeum”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Igaz Szo”, „Korunk”, „Limbă şi literatură”, „Muvelodes”, „Nyelves Irodalomtudomanyi Kozlemenyek”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Revista de …

Read More »

Zoe Dumitrescu-Buşulenga

Zoe Dumitrescu-Buşulenga (20 august 1920, Bucureşti) – comparatistă, critic şi istoric literar. Este fiica Mariei (născută Apostol) şi a lui Nicolae Dumitrescu, jurist. A absolvit Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti şi a urmat, tot aici, cursuri la Universitate, obţinând mai întâi licenţa în filologie engleză şi germană, apoi în ştiinţe juridice, disciplină în care îşi va susţine teza de doctorat. Între anii 1948 şi 1957, funcţionează ca redactor de editură, cu o întrerupere de câţiva ani (1952-1954), când este cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Îşi începe, în 1971, activitatea didactică şi ştiinţifică la Facultatea de Limba …

Read More »