Tag Archives: Cnezate

Cnezatul Streisângeorgiului

Majoritatea satelor româneşti de pe cele două laturi ale cursului inferior al Streiului au făcut parte din acest cnezat de vale, care poate fi desemnat astfel şi drept „cnezat al Streiului de Jos”. Pare foarte probabil ca acel „district al râului Strei”, subdiviziune teritorial-administrativă a comitatului Hunedoarei atestată către sfârşitul secolului al XIV-lea pentru scurtă vreme, să nu fie decât supravieţuirea într-o formă adecvată a fostului cnezat de vale. În cnezatul Streisângeorgiului posedăm cele mai vechi informaţii scrise certe, începând cu anii 1313/1314 ai pisaniei recent descoperite în capela de curte din localitatea eponimă, dar totodată şi mărturii materiale relevate …

Read More »

Cnezatul Vadului

Ne-a mai rămas un singur grup de sate vechi româneşti din Ţara Haţegului în legătură cu care, în lipsa informaţiilor reflectând apartenenţa la unul dintre cnezatele de vale deja pomenite, putem formula ipoteza constituirii lor într-un cnezat de vale distinct. Este vorba despre satele de pe cursul inferior al Râului Mare, din imediata vecinătate a Haţegului, printre care Vadul pare să fi deţinut în secolul al XIV-lea locul central, deoarece acolo este atestată la începutul secolului al XV-lea o familie cnezială despre care aflăm ulterior că avea drepturi de stăpânire şi în trei aşezări învecinate – Nălaţi, Balomir şi Bărăşti. …

Read More »

Cnezatul Sălaşurilor

Nici pentru cnezatul Sălaşurilor nu dispunem de prea multe informaţii care sa-l definească drept structură teritorială de tipul cnezatelor de vale, situată pe versantul nord-estic al Munţilor Retezat, între cnezatele de vale ale Râului Mare şi Râului Alb. Câteva indicii există totuşi în acest sens. Cnezii de Sălaş apar ca jucând un rol de frunte în ierarhia societăţii româneşti din Ţara Haţegului, iar în satul vecin celui în care-şi aveau reşedinţa, la Mălăieşti, ei au ridicat o cetate de zid întocmai după cum cnezii de Râu de Mori au ridicat cetatea la Suseni iar cei de Densuş la Răchitova. Totodată, …

Read More »

Cnezatul Râului Bărbat

Grupul de sate din colţul sud-estic al Depresiunii Haţegului, de pe cursul superior al Streiului şi din văile afluenţilor acestuia, şi-a avut în secolul al XIV-lea centrul la Râu Bărbat. Aceasta nu înseamnă, desigur, că într-o etapă anterioară un alt sat n-a putut avea rolul principal, chiar dacă documentele nu ne informează în acest sens. Documentele ne lămuresc în schimb în cnezatul Râului Bărbat, mai clar decât în celelalte cnezate de vale, asupra raporturilor de subordonare existente în sânul cnezimii haţegane. Reconstituirea teritorială a cnezatului Râului Bărbat se întemeiază în principal pe urmărirea satelor şi părţilor de sate întărite cneazului …

Read More »

Cnezatul Râului Mare

Ca principal afluent al Streiului, Râul Mare concentrează pe cursul său ca şi în valea râului învecinat şi mai mic, Sibişelul, toate aşezările de pe versantul nordic al Munţilor Retezat. Cea mai importantă dintre aşezări, cel puţin în secolele XIII-XV, a fost aceea de la Râu de Mori, sat de baştină şi reşedinţă a familiei cneziale care de-a lungul secolului al XIV-lea a transformat porecla unui strămoş – Kende – în antroponim – Cânde, Cândea – ce a devenit apoi nume de familie şi a evoluat spre forma Kendefy (fiul lui Cândea) pe măsura contopirii familiei în nobilimea regatului. Cnezatul …

Read More »

Cnezatul Densuşului

Satele cnezatului de vale care şi-a avut centrul la Densuş, se grupează pe cursul mijlociu al râului Galbena (râul Haţegului), pe văile afluenţilor lui, precum şi în întreg bazinul superior al învecinatului râu Cerna care echivalează cu treimea sudică a masivului Poiana Ruscăi. În acest cnezat pare să fi existat, în afară de Densuş, încă cel puţin o aşezare principală, aceea de la Ciula Mare, dar nu este exclus ca în acest din urmă sat să se fi instalat o ramură a familiei cneziale de Densuş. În primul document care atestă sate din cnezatul Densuşului, la 1360, se afirmă că …

Read More »

Cnezatul Râului Alb

Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porţiune scurtă din cursul superior al Streiului şi pe văile învecinate a trei afluenţi ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Ţării Haţegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuşi posibil ca alte două sau trei aşezări să se fi desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea, după cum nu putem exclude eventualitatea ca cnezatul Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus iniţial şi …

Read More »

Cnezatul Britoniei

Cnezatul de vale din partea de vest a Depresiunii Haţegului este singura structură teritorială de acest tip pentru care posedăm în secolul al XIV-lea o hotărnicie, fie şi incompletă deoarece se produce în momentul desprinderii din întreg a unui sfert. Centrul cnezatului l-a reprezentat în secolele XIII-XIV, fără îndoială, satul Britonia-Grădişte, situat pe ruinele Sarmizegetusei romane, de care ţineau ca „pertinenţe” Breazova, Hobiţa, Păucineşti, Poiana Selii şi Zăicani. Pe lângă aceste şase aşezări, avem motive să credem că şi satele care mărginesc la est „moşia Britonia” – Clopotiva, Ostrov, Cârneşti, poate şi Peşteana – şi care în secolele XIV-XV ne …

Read More »

Cnezatul Silvaşului

Cnezatul Silvaşului a fost o structură teritorială pe care o reconstituim cu foarte mare dificultate ca incluzând satele de pe cursul inferior al râului Galbena (râul Haţeg), de pe porţiunea corespunzătoare a cursului superior al râului Cerna, ca şi din zona de dealuri cu înălţime medie dintre aceste două văi. Aici se afla în secolele XIV-XV un grup de cea 10 sate româneşti, majoritatea lor cu familii cneziale proprii dar pentru care documentele nu ne permit precizarea unei aşezări centrale şi nici a unor cnezi cu situaţie proeminentă: cele trei Silvaşuri, Crăguiş, cele două Fărcădine, Lingina, Cerna, Cinciş şi Măceu. …

Read More »

Cnezatul Cernei

Cu acest cnezat de vale ajungem la încercarea de reconstituire a unor structuri teritoriale din Ţara Haţegului, a căror cunoaştere este mult mai dificilă fie datorită modificărilor suferite de habitat în respectiva zonă de-a lungul secolelor XI-XIII, fie volumului mic sau impreciziei informaţiilor scrise din secolul al XIV-lea. Precizarea teritoriului şi structura acestor cnezate de vale se întemeiază mai mult pe indicii şi pe compararea situaţiei cu stările întâlnite în celelalte subdiviziuni geografice ale Ţării Haţegului. Este foarte probabil ca viitoarele cercetări arheologice să poată compensa lacunele actualei documentaţii şi ca pe această cale respectivele structuri teritoriale să se contureze …

Read More »