Tag Archives: Clasă socială

Clasele sociale din Dacia romană

Societatea din Dacia romană este împărţită în clase antagoniste. Clasele fundamentale sunt cele proprii orânduirii sclavagiste, adică stăpânii de sclavi şi sclavii. Clasa stăpânilor de sclavi, alcătuind o minoritate privilegiată, este deţinătoarea mijloacelor de producţie. Sclavii şi păturile exploatate ale populaţiei libere formează principala forţă de muncă în activitatea economică şi productivă din Dacia. Relaţiile de exploatare sclavagiste sunt predominante în principalele ramuri de producţie şi ele determină toate aspectele vieţii economice, sociale, politice şi culturale, punându-şi pecetea pe toate realizările din această epocă în domeniul culturii materiale şi spirituale. Exploatarea sclavilor îmbracă şi în Dacia formele nemiloase şi inumane …

Read More »

Clasele şi păturile sociale din Transilvania în perioada 1849-1867

Ţărănimea Procesul de diferenţiere a ţărănimii, început încă înainte de evoluţia din 1848, s-a accentuat mult în perioada absolutismului. Intensificarea producţiei de mărfuri în condiţiile dezvoltării capitalismului determina în mare măsură situaţia unor gospodării ţărăneşti. O mică parte dintre ţărani, şi anume cei care avuseseră câte o sesie sau o jumătate de sesie şi inventar agricol, au profitat de posibilitatea mai mare de a-şi valorifica produsele, s-au îmbogăţit, lărgind producţia şi devenind exploatatori ai ţărănimii sărace. Pătura aceasta nu constituia decât circa 6% din ţărănime; împreună cu negustorii, notarii, primarii, preoţii şi o parte a învăţătorimii, ea forma burghezia satelor. …

Read More »

Clasele sociale din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

În Transilvania, trecerea de la feudalism la capitalism s-a făcut pe calea unei revoluţii burghezo-democratice nedesăvârşite, întrucât reacţiunea internă şi externă au reuşit s-o înăbuşe în 1849. Sub presiunea maselor populare însă, absolutismul austriac a fost silit să facă apoi unele concesii care au dus la consolidarea schimbărilor social-economice şi politice în sens burghez, dar într-un ritm lent. Scopul fundamental al acestor concesii era preîntâmpinarea unor noi izbucniri revoluţionare, acceptându-se trecerea la orânduirea capitalistă cu preţul menţinerii unei poziţii economice importante pentru moşierime. Această poziţie însemna, în ultimă instanţă, marea proprietate agrară. În atare condiţii dezvoltarea industrială şi comercială a …

Read More »

Clasele şi păturile sociale în ţările române în anii 1848-1864

Perioada cuprinsă între anul revoluţionar 1848 şi reforma agrară din 1864 a fost caracterizată pe plan social prin profunde schimbări. Cu toate că revoluţia din 1848 a fost înfrântă, capitalismul a continuat să se dezvolte, grăbind descompunerea boierimii şi ascensiunea burgheziei. Boierimea trăia un proces de adâncă descompunere. Marea boierime, care poseda întinse domenii, putând să trăiască larg din rentă fără a participa la administrarea moşiilor sale, ducea o viaţă de huzur, ocupându-se cu intrigile politice de pe urma cărora căuta să obţină dregătorii aducătoare de mari lefuri şi de onoruri. Ea îşi irosea adesea, în special după 1859, veniturile …

Read More »

Clasele sociale şi purtarea Războiului de Independenţă (1877)

Odată cu semnarea armistiţiului, războiul victorios purtat de Rusia, România şi popoarele balcanice împotriva Porţii a luat sfârşit. Cauza dreaptă pentru care au luptat ostaşii ruşi, români, sârbi, bulgari şi muntenegreni a triumfat. În cadrul acestor mari campanii militare duse împotriva Imperiului Otoman, războiul purtat de România a fost un război drept, de eliberare naţională. Dar, faţă de această acţiune progresistă, faţă de acest război just, nu toate clasele şi păturile sociale româneşti au avut o atitudine patriotică. Moşierimea conservatoare, care de la început se opusese cuceririi independenţei naţionale pe calea armelor, deşi altă cale nu exista, a căutat şi …

Read More »

Populaţia Dobrogei în epoca romană. Clasele sociale

Înmulţirea aşezărilor de tot felul în Dobrogea romană, trebuie pusă în legătură pe de altă parte şi cu sporirea populaţiei ei. Documentele din epoca romană ne îngăduie să cunoaştem mai multe categorii de populaţie, a căror poziţie socială şi economică deosebit de variată ne este în parte cunoscută. Populaţia autohtonă a Dobrogei a rămas şi în epoca romană în marea ei majoritate geto-dacică. Unele infiltraţiuni mai vechi de populaţie străină, ca de pildă grupurile de sciţi documentate cu trei veacuri mai înainte, s-au topit în masa populaţiei geto-dacice din Dobrogea. Prin faptul cuceririi, populaţiei băştinaşe geto-dacice care se opusese în …

Read More »