Tag Archives: Civilizaţie

Călătorii străini despre civilizaţia din spaţiul românesc în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

Spaţiul românesc se situează la confluenţa a două lumi, a două civilizaţii: cea orientală şi cea occidentală. De aceea, în spaţiul românesc se întâlnesc elemente ale celor două spiritualităţi care au fost asimilate într-o civilizaţie originală, interesantă, ce a atras atenţia călătorilor străini din această perspectivă. Creştin din naştere, vorbind o limbă romanică, poporul român a suferit o importantă influenţă orientală, specifică lumii ortodoxe, mai ales în condiţiile instalării slavonei ca limbă de cult şi în cancelaria voievodală. Ţările române au preluat moştenirea bizantină în ceea ce priveşte ceremonialul de curte, titlul domnului, costumul acestuia şi al înaltelor fete bisericeşti, …

Read More »

Civilizaţia medievală în Ţara Haţegului

Cultură materială şi procese productive Am avut deja prilejul să înregistrăm marea majoritate a mărturiilor materiale ale istoriei haţegane din perioada anterioară apariţiei informaţiilor scrise. În măsura în care, din considerente metodologice, evoluţia civilizaţiei medievale româneşti poate fi compartimentată cronologic şi în măsura în care în Transilvania hotarul dintre două asemenea compartimente – cel al „feudalismului timpuriu” şi cel al „feudalismului dezvoltat” – se plasează la mijlocul secolului al XIII-lea, traiul colectivităţilor haţegane din vremea în care putem reconstitui harta cu satele româneşti are sub toate aspectele trăsături de civilizaţie medievală matură. Aceasta înseamnă vetre de sat stabile, cu case …

Read More »

Şcoala – factor activ de cultură şi civilizaţie în viaţa şi evoluţia Craiovei

Documente care să ateste existenţa unor şcoli în oraşul Craiova nu vom întâlni decât la începutul secolului al XVIII-lea. Întrucât este lesne de înţeles că atât pentru cancelariile Băniei, cât şi pentru ale diferiţilor dregători din celelalte oraşe ale Olteniei erau necesari cunoscători ai scrisului, trebuie să menţionăm faptul că aceştia se formau în cadrul cancelariilor domneşti şi al mănăstirilor, cele dintâi locuri de învăţătură, prima formă de învăţământ feudal, „adevărate şcoale” din care „ieşeau toţi acei cunoscători de carte, ce erau de trebuinţă nu numai în slujba bisericii, dar şi în aceea a statului, precum şi în punerea pe …

Read More »

Civilizaţiile străvechi pe teritoriul României

Caracterizată printr-un progres lent, epoca străveche are un început incert, marcat de desprinderea definitivă a omului din animalitate o dată cu apariţia lui homo sapiens şi a primelor unelte rudimentare utilizate de acesta. Ea a fost însoţită de un amplu şi constant proces de evoluţie către cultură şi civilizaţie. Această epocă se defineşte prin perioade istorice îndelungate şi distincte. Paleoliticul Printre cele mai vechi vestigii ale existenţei şi activităţii umane găsite pe teritoriul României se numără cele datând din paleolitic. Ele au fost descoperite la Bugiuleşti (judeţul Vâlcea), Ohaba Ponor (judeţul Hunedoara) sau Valea Dârjovului (judeţul Olt), aparţinând unora dintre …

Read More »

Civilizaţiile asiatice şi modernitatea în secolul al XIX-lea

Europenii şi Asia În secolul al XIX-lea, lumea asiatică a fost nevoită să se deschidă influenţelor europene, reacţionând diferit în faţa unui Occident cuceritor, novator şi purtător de progres. Cazurile Indiei, Chinei şi Japoniei au fost tipice pentru maniera în care s-a manifestat acţiunea modernizatoare europeană. Cazul Indiei După ce a eliminat la mijlocul secolului al XVIII-lea concurenţa franceză, dominaţia engleză s-a extins asupra întregului teritoriu indian. La mijlocul secolului al XIX-lea, ea a fost zguduită de răscoala şipailor (1857-1859). După înfrângerea răscoalei, India a fost proclamată oficial colonie a Coroanei britanice, care a instaurat un regim de administraţie directă …

Read More »

Civilizaţia romană în spaţiul daco-moesic

Căi şi etape După războaiele „ilirice” şi, mai ales, cele „macedonice”, toate văile din vestul Peninsulei Balcanice sunt cunoscute de romani. De-a lungul acestor văi, agricultori, păstori şi negustori porniţi din preajma metropolei ajung la Dunăre. Înaintea armatei romane, unii dintre ei trec la miazănoapte de fluviu. Într-o primă etapă, care ţine de la mijlocul secolului al II-lea î.Hr. până la instituirea celui de-al doilea triumvirat, aspecte materiale romane pătrund în Dacia pe o cale neoficială, în general paşnică. Tot mai intens, schimbul de produse cu reprezentanţii civilizaţiei Romei este însoţit de o nouă preocupare a autohtonilor – tezaurizarea denarilor …

Read More »