Tag Archives: Capitalism

Apariţia relaţiilor capitaliste în ţările române

Epoca modernă este caracterizată în istoria universală printr-un mare avânt al forţelor productive, prin apariţia unor noi relaţii sociale, prin dezvoltarea rapidă a ştiinţelor şi literaturii, prin profunde schimbări politice. În toate ţările – Olanda, Anglia, Franţa, Italia -, ea începe odată cu ridicarea unei noi clase – burghezia comercială şi industrială -, cu dezvoltarea mineritului şi manufacturilor, cu intensificarea negoţului şi transporturilor, cu descoperirea unor noi procedee tehnice şi unor maşini şi instalaţii de mai mare randament, de mai mare productivitate. Este o epocă de strălucitoare luptă spirituală împotriva întunericului şi bigotismului, de înflorire culturală, de creare a noului …

Read More »

Primii capitalişti englezi

După ce războiul şi ciuma au dus la spargerea cadrului feudal, cadrul ghildei şi al corporaţiei a devenit şi el prea strâmt. Până în secolul al XIV-lea, lâna, principalul produs al Angliei, era exportată în Flandra, care o transforma în postav. Anglia fabrica şi ea ţesături pentru uzul poporului, dar subtilele secrete ale meseriei rămâneau în mâinile ţesătorilor din Bruges şi din Gand. Apoi se ivise o şansă de a muta în Anglia această îndeletnicire. Orăşenii flamanzi se certaseră cu seniorul lor; regele Franţei sprijinindu-l, meşteşugarii din Flandra fuseseră învinşi şi mulţi dintre ei nevoiţi să se expatrieze. Se îndreptaseră …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în agricultura din Transilvania în perioada 1849-1867

Revoluţia din 1848-1849, cu toate că a fost înfrântă, a adus schimbări hotărâtoare în economia Transilvaniei. Constatarea lui Engels că „groparii revoluţiei din 1848 deveniseră executorii ei testamentari” se referă şi la schimbările în raporturile dintre ţărani şi marii proprietari. Iobăgia a fost desfiinţată, o parte a ţărănimii a devenit proprietară liberă a pământurilor urbariale, pentru folosinţa cărora în trecut trebuia să presteze robote şi să dea dijme. Trebuie subliniat faptul că ţărănimea din Transilvania – precum arată Bariţiu – încă din iunie 1848 nu mai dădea robote şi dijme pentru sesiile urbariale. Revoluţia din 1848 a desfiinţat iobăgia, i-a …

Read More »

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în industria din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

Industria extractivă Dintre ramurile industriale din Transilvania, cea mai dezvoltată a continuat să fie şi după 1867 industria extractivă. Principalele produse ale subsolului exploatate în Transilvania erau: sarea, cărbunii, minereul de fier, aurul, argintul şi unele metale neferoase. Dezvoltarea mai accentuată a mineritului în comparaţie cu alte ramuri industriale se explică, pe de o parte, prin resursele naturale ale subsolului Transilvaniei, cunoscute şi exploatate din timpurile cele mai vechi. Motivul de căpetenie îl constituia însă situaţia de dependenţă politică şi economică a Transilvaniei faţă de monarhia habsburgică. În cadrul acesteia, ei i-a fost rezervat rolul de furnizoare de materii prime …

Read More »

Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei. După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri – …

Read More »

Populaţia în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti şi îngrădirea dominaţiei otomane au contribuit la o simţitoare creştere a populaţiei. În condiţiile acestei noi situaţii, politica domniei de a procura braţe de muncă pentru regiunile de câmpie, prin colonizări de ţărani din regiunile de deal, din Transilvania şi din sudul Dunării, a dat rezultate mai eficace decât în epoca precedentă în ciuda pustiirilor provocate de războaie, incursiuni turceşti de pradă şi epidemii. O apreciere generală asupra nivelului demografic al principatelor se poate face mai bine în această perioadă, …

Read More »

Oraşele şi târgurile din Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Organizare şi administraţie În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, oraşele şi târgurile au făcut şi administraţie progrese, cu toate distrugerile suferite în timpul războaielor austro-ruso-turce desfăşurate pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. O anchetă din 1769 întocmită de autorităţile ruse, ca şi unele descrieri ale călătorilor străini, subliniază starea precară a unora din aceste aşezări cu caracter urban (Tecuci, Focşani, Buzău, Brăila, Giurgiu), care însă, după război, s-au refăcut într-un timp relativ scurt. Cele mai importante oraşe din cele două principate erau capitalele lor: Bucureşti şi Iaşi. Prin numărul populaţiei şi prin activitatea …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Regimul comercial Relaţiile comerciale ale ţărilor române cu străinătatea şi, prin urmare, politica lor vamala, erau reglementate pe de o parte de capitulaţiile şi tratatele comerciale încheiate de Poartă cu puterile străine, iar pe de alta de dispoziţiile interne prin care Poarta îşi rezerva principalele produse agricole şi miniere ale ţării, adică de monopolul turcesc, care a determinat şi condiţiile comerţului interior. Capitulaţiile erau privilegii unilaterale, acordate de sultan unei puteri străine. Astfel, prin capitulaţiile acordate Franţei în 1569, sultanul asigura supuşilor francezi libertatea comerţului şi navigaţiei, imunitatea judiciară şi protecţia consulară în tot cuprinsul Imperiului Otoman. Reînnoite de mai …

Read More »

Comerţul exterior în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Consulii străini din perioada de care ne ocupăm au considerat comerţul exterior al ţărilor române ca „foarte precar” (Raicevich, 1788), „puţin înfloritor” (Fornetty, 1814), „chiar neînsemnat” (Wilkinson, 1820) din cauza „nenorocitei constituţii politice” a principatelor. Aceste aprecieri, deşi emană de la observatori deosebit de competenţi, nu trebuie luate în sens literal. Ele subliniază mai întâi faptul incontestabil că Turcia absorbea majoritatea produselor noastre, iar în al doilea rând că, în raport cu resursele şi posibilităţile ţării, comerţul exterior era extrem de redus şi că, în ceea ce priveşte importul, el consta încă mai ales din articole de lux pentru boieri, …

Read More »