Tag Archives: Biserică

Rolul bisericii în societatea feudală. Organizarea bisericească pe teritoriul României

Biserica a jucat un rol însemnat în formarea culturii feudale. Ceea ce afirma Friedrich Engels cu privire la biserica romano-catolica este valabil în mare parte şi pentru cea ortodoxă: „Ea învăluia orânduirea feudală cu aureola graţiei divine. Ea îşi întocmise ierarhia ei proprie după modelul feudal şi, în sfârşit, era cel mai mare dintre seniorii feudali…”. Tot Engels explica, în Războiul ţărănesc german, modul cum biserica a ajuns să deţină „monopolul asupra pregătirii intelectuale”, cum „cultura însăşi a căpătat un caracter esenţialmente teologic”, subliniind că „această supremaţie a teologiei pe întregul tărâm al activităţii intelectuale era în acelaşi timp consecinţa …

Read More »

Domnia şi biserica în ţările române în timpul Evului Mediu

Instituţia domniei Instituţie centrală în Ţara Românească şi Moldova, domnia este o instituţie specifică ţărilor române. Sistemul de succesiune la tron a fost electivo-ereditar. Domnul era ales dintr-o familie domnitoare, condiţia fiind doar ca alesul să fie „os domnesc”: adică, puteau fi aleşi din familia domnitoare toţi descendenţii pe linie bărbătească, chiar cei cu o înrudire mai îndepărtată sau fiii nelegitimi. Destul de frecvent s-a practicat asocierea la domnie a fiului cel mare încă din timpul vieţii domnitorului. Cele mai importante dinastii româneşti au fost cea a Basarabilor în Ţara Românească şi cea a Muşatinilor în Moldova. Prerogativele domnului Atribuţiile …

Read More »

Protectoratul religios şi identitatea culturală în spaţiul românesc. Statul, Biserica şi diaspora

Organizarea bisericească Experienţa generală a creştinismului arată că organizarea ierarhică s-a impus peste tot numai cu sprijinul unor autorităţi politice. La începutul Evului Mediu în spaţiul românesc lipseau structuri politice capabile să sprijine organizarea Bisericii. Elementul original al creştinismului medieval timpuriu în spaţiul românesc a fost absenţa unor structuri ierarhice proprii. Creştinarea în spaţiul românesc s-a realizat precumpănitor pe cale naturală, de la om la om, pornind de la categoriile de jos, într-un proces care a durat mai multe secole. Din acest punct de vedere românii se deosebesc de toţi vecinii, care s-au creştinat, la termene precise, sub influenţa conducătorilor. …

Read More »

Problema unirii românilor din Transilvania cu biserica Romei

În conglomeratul de state şi popoare care era imperiul, catolicismul venea să se adauge la celelalte elemente de coeziune, care erau dinastia, absolutismul monarhic, puterea militară comună, birocraţia. El era menit să dea nu numai un cheag spiritual imperiului, ci mai ales să-i servească de instrument politic de dominaţie şi unificare, suplinind, măcar în acest fel, lipsa lui de unitate naţională. Dar în Transilvania tocmai catolicismul rămăsese cel mai slab. Naţiunile politice (inclusiv masele lor populare) erau în proporţii covârşitoare protestante. Trebuia deci neapărat schimbat raportul de forţe; trebuia eludat textul diplomei leopoldine, care condamna religia catolică doar la egalitate …

Read More »

Biserica şi şcoala în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii. Construcţia ecleziastică şi implicarea laică

Religia a avut un rol foarte important în evoluţia societăţii, de-a lungul timpului, în spaţiul nostru geografic şi, în general, în lume. Adoptarea creştinismului în spaţiul carpato-dunărean a contribuit la menţinerea latinităţii iar organizarea instituţională a Bisericii prin întemeierea mitropoliilor a dat legitimitate statelor medievale româneşti întemeiate la începutul Evului Mediu. În epoca medievală Biserica a reprezentat principalul factor de cultură. Şi-a menţinut un rol important chiar şi în condiţiile laicizării impuse o dată cu epoca modernă. În prezent Biserica reprezintă un factor de echilibru în lume, îndemnând la concordie între oameni şi naţiuni. Apropierea dintre Bisericile creştine reprezintă unul …

Read More »