Tag Archives: Bibliotecă

Bibliotecă

O colecţie de cărţi, organizată după criterii precise, poate defini o bibliotecă. Criterii precise în organizare se întâlnesc şi la bibliotecile din Antichitate; cu cât acestea sunt mai bogate, cu atât exigenţa în precizie este mai mare. S-ar putea spune că bibliotecile s-au născut odată cu nevoia de cunoaştere a omului. Antichitatea a dezvăluit, în urma săpăturilor arheologice şi a relatărilor istoricilor vechi, prezenţa unor mari biblioteci, a căror vechime coboară adesea până în mileniul al III-lea î.Hr. Diodor din Sicilia vorbeşte de existenţa unei biblioteci la Memphis, precum şi a unor arhive (şi în Egipt, şi în Caldeo-Asiria, arhivele …

Read More »

Bibliotecile din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Progresele în domeniul culturii obţinute în Moldova şi Ţara Românească în cursul secolului al XVIII-lea se reflectă şi în dezvoltarea cunoscută de biblioteci. Organizarea acestora se îmbunătăţeşte şi îşi fac apariţia şi posturile de bibliotecari, cum e cel de la Academia domnească de la Iaşi, care a fost amintit mai sus. Îngrijirea cărţilor devine deci o activitate specializată. Cele mai statornice şi mai bogate biblioteci sunt, fără îndoială, cele ale şcolilor superioare şi ale unor instituţii bisericeşti, mitropolii, episcopii şi mari mănăstiri. Despre biblioteca Academiei de la Iaşi s-a amintit mai înainte. Faţă de cele de la Sf. Sava şi …

Read More »

Tipografiile şi bibliotecile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Tipografiile s-au transformat în parte, în cursul veacului al XVII-lea, din tipografii particulare în instituţii culturale de caracter oficial, legate de curtea princiară, de oraşe, de biserici, de colegii. Conducătorii acestor tipografii au fost în majoritatea cazurilor teologi, care au privit activitatea lor ca pe o misiune în slujba bisericii. Centrul tipografic principal din Transilvania care se mutase de la Sibiu la Cluj, se mută acum la Alba Iulia, iar la unele curţi (pe domeniul Bethlen din Criş, 1684) şi mănăstiri (Şumuleu-Ciuc, prin Ioan Caioni, 1676) se întemeiară tipografii noi. Cele mai înfloritoare tipografii din veacul precedent, după o vegetare …

Read More »

Bibliotecile în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Bibliotecile, ca mijloc de difuzare a culturii de tip nou, se înmulţesc, îşi îmbogăţesc fondurile şi dau uneori la iveală cataloage ale colecţiilor proprii. În ajutorul cititorilor cu mijloace mai restrânse vin cabinetele de lectură cu cataloagele lor tipărite. Către 1838, iau naştere bibliotecile publice, care, odată cu întemeierea lor, vor ridica probleme noi, de înzestrare cu cărţi, administrare a colecţiilor, redactare de cataloage sistematice etc. Dintre vechile biblioteci, cea a Mitropoliei din Bucureşti se reorganizează abia în epoca regulamentară, după ce, vreme îndelungată nu fusese decât un depozit, rău îngrijit, de imprimate şi manuscrise. Catalogul manuscris din 1836, întocmit …

Read More »

Bibliotecile în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Difuzarea mai largă a culturii în secolul al XVII-lea poate vedea şi din informaţiile pe care începem să le avem despre unele biblioteci. Încă din epoca precedentă, mănăstirile cele mai importante erau înzestrate în această privinţă. În secolul al XVII-lea, aceste biblioteci au devenit şi mai bogate, şi mai numeroase. Avem astfel, între altele, biblioteca de la mănăstirea Barnovski din Iaşi, al cărei catalog din 1727 ni s-a păstrat, cele de la Sf. Sava din Bucureşti, de la Hurez sau de pe lângă mitropolii şi episcopii. Dar ceea ce apare nou în istoria culturală a secolului al XVII-lea sunt bibliotecile …

Read More »