Tag Archives: Bătălii din primul război mondial

Ofensiva din Transilvania (august-septembrie 1916)

Proiectul de operaţiune în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a Bulgariei. România aliată cu Quadrupla înţelegere, cunoscut sub forma Ipoteza „Z”, detalia concepţia politico-strategică a statului român în vederea intrării în război. Pus de acord cu aliaţii, planul de campanie reflecta situaţia geostrategică a României, prinsă între cele două mari coaliţii de forţe. Documentul stipula că armata va duce acţiuni pe două fronturi, în Transilvania şi în Dobrogea, ceea ce crea din start un mare handicap. Pe frontul transilvan, cel principal, determinat de obiectivul politic, au fost dislocate trei din cele patru armate create la mobilizare – de Nord, …

Read More »

Bătălia trecătorilor (septembrie-noiembrie 1916)

După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanşat contraofensiva împotriva Armatei 2 române, care s-a retras, recurgând la rezistenţe pe aliniamente succesive, pe vechea frontieră. Acest fapt a impus ca şi Armata de Nord să renunţe la teritoriul eliberat, astfel că ambele armate se găseau, la sfârşitul lunii septembrie 1916, pe linia de plecare la ofensivă în august 1916. În aceste condiţii, comandamentul Puterilor Centrale şi-a propus nimicirea din mişcare a trupelor române, pentru a nu a le acorda timp organizării unei apărări puternice în munţi. La 25 septembrie / 8 octombrie 1916, comandamentul suprem german, de comun …

Read More »

Bătălia de pe Tisa (20 iulie – 4 august 1919)

Relaţiile româno-ungare au cunoscut, în primăvara anului 1919, momente de tensiune maximă, ca urmare a refuzului autorităţilor comuniste de la Budapesta, ce au preluat puterea la 8/21 martie, de a recunoaşte unirea Transilvaniei cu România şi de a se conforma deciziilor marilor puteri ale Antantei. La sfârşitul lunii februarie 1919, acestea au decis ca, până la fixarea graniţei româno-ungare de către Conferinţa de pace de la Paris, să se creeze o zonă neutră pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad, ce urma să fie ocupată de trupele aliate (franceze). Trupele ungare au refuzat să pună …

Read More »

Bătălia de pe Neajlov-Argeş („Bătălia Bucureştilor”) (16/29 noiembrie – 20 noiembrie / 3 decembrie 1916)

Confruntarea din Câmpia Română, jalonată de râurile Argeş şi Neajlov şi cunoscută în istoriografie sub sintagma „Bătălia Bucureştilor”, încheie campania armatei române din anul 1916, începută la jumătatea lunii august acelaşi an, în condiţiile unui entuziasm general al opiniei publice, generat de intrarea în război. Ea a fost organizată pe fondul situaţiei foarte dificile a armatei române, confruntată cu o ofensivă generalizată a forţelor germane, austro-ungare, bulgare şi otomane. Grupul condus de generalul Viktor Kuhne a reuşit, la începutul lunii noiembrie 1916, să străpungă apărarea forţelor române în trecătoarea Jiului, să ocupe întreaga Oltenie şi să forţeze Oltul. Tododată, Grupul, …

Read More »

Bătălia de la Turtucaia (18/31 august – 24 august / 6 septembrie 1916)

Bătălia de la Turtucaia este prima mare confruntare de pe segmentul sudic al frontului românesc, după intrarea României în Primul Război Mondial (15/28 august 1916). Localitatea Turtucaia, de pe malul drept al Dunării, aflată în dreptul Olteniţei, a intrat în componenţa statului român prin Tratatul de pace de la Bucureşti (28 iulie / 10 august 1913), care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Turtucaia avea un rol strategic semnificativ, fiind punctul de legătură între Silistra şi Rusciuc, două poziţii care au jucat un rol foarte important în războiele ruso (austriece) – otomane din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. …

Read More »

Bătălia de la Sibiu (13/26 – 16/29 septembrie 1916)

După viguroasa ofensivă ale celor trei armate din primele zile ale războiului, pe frontul de la sud de Sibiu s-a instalat o perioadă de acalmie, folosită de ambii beligeranţi pentru pregătirea viitoarelor acţiuni. Trecând peste şocul provocat de gestul României de la jumătatea lunii august 1916, Puterile Centrale au luat măsuri de concentrare a unor forţe suplimentare pentru a diminua efectele beligerantei Bucureştilor. La 6/19 septembrie 1916 s-a constituit Armata 9 germană, în fruntea căreia a fost numit Erich von Falkenhayn, fostul şef al Marelui Stat Major german, înlăturat de la conducere după ce România intrase în război. Analizând situaţia, …

Read More »

Bătălia de la Oituz (26 iulie / 8 august – 9/22 august 1917)

Concomitent cu acţiunea de la sud de Carpaţi, inamicul a trecut la ofensivă şi pe valea Oituzului, pentru a străpunge apărarea trupelor româno-ruse de aici şi a face joncţiunea cu trupele comandate de Mackensen, ce avansau pe valea Siretului. Această misiune a fost încredinţată Grupului condus de generalul Friedrich von Gerock, care era situat la flancul drept al Armatei 1 austro-ungare, dislocată în Carpaţii Orientali. El era dispus între valea Dofteanei şi Ireşti, fiind împărţit în două grupări. Între valea Dofteanei şi Măgura Caşin se găsea Corpul 8 armată, compus din diviziile 70 honvezi, 117 infanterie germană şi 71 infanterie …

Read More »

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie – 19 iulie / 1 august 1917)

La întâlnirea aliată de la Chantilly (2-3/15-16 noiembrie 1916), a fost stabilit proiectul general de operaţii al Antantei pentru anul 1917, care includea o ofensiva pe Frontul român şi o structură de comandament pentru conducerea trupelor române şi ruse din Moldova, în fruntea căreia se afla regele Ferdinand. Forma iniţială a planului pentru viitoarea ofensivă a fost stabilită în martie 1917 de cele două comandamente aliate, român şi rus, dar prevederile nu au putut fi aplicate din cauza revoluţiei din Rusia (februarie/martie 1917). Guvernul provizoriu, condus de prinţul Lvov, care a preluat puterea în Rusia după abdicarea ţarului, s-a dovedit …

Read More »

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie / 6 august – 6/19 august 1917)

Potrivit planului de campanie elaborat de comandamentul româno-rus, în cadrul ofensivei de vară de pe Frontul român, lovitura principală urma să fie dată în sectorul Nămoloasa de către Armata 1 română, comandată de generalul Constantin Cristescu. După străpungerea frontului inamic, o parte din forţe urma să se îndrepte spre sud-vest, spre Râmnicu Sărat, pentru a intercepta calea ferată Buzău-Focşani şi a lovi dinspre sud, Armata 9 germană, condusă de generalul Johannes von Eben. Aceeaşi mare unitate germană era atacată dinspre nord de Armata 4 rusă, cele două lovituri concentrice urmând să ducă la nimicirea principalei grupări de forţe ale inamicului. …

Read More »

Bătălia de la Flămânda (18 septembrie / 1 octombrie – 22 septembrie / 5 octombrie 1916)

Înfrângerea de la Turtucaia a determinat ca Marele Cartier General Român să pună în discuţie priorităţile strategice ale armatei române. Pentru aceasta, regele Ferdinand a convocat, la sugestia primului ministru Ion I.C. Brătianu, un Consiliu de Război ce s-a desfăşurat la Periş (2/15 septembrie 1916). Au luat parte regele Ferdinand, primul ministru Ion I.C. Brătianu, generalii Dumitru Iliescu, sub-şef al Marelui Cartier General, care asigura conducerea acestui organism, Ioan Culcer, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, comandaţii armatelor 1, 3, şi respectiv, de Nord. Generalul Mihail Aslan a fost înlocuit, la 25 august / 7 septembrie 1916, din funcţia de comandant al …

Read More »