Tag Archives: Bătălii din istoria României

Bătălia de la Kerci (noiembrie 1941 – mai 1942)

În ansamblul operaţiilor militare din Crimeea, Peninsula Kerci a avut o importanţă deosebită, făcând legătura cu Peninsula Taman, cu Kubanul şi în continuare cu Caucazul. Concomitent, pentru sovietici ea mai constituia punctul de pornire pentru o eventuală ofensivă spre Sevastopol şi apoi spre nord pentru „întoarcerea” flancului sudic al întregului front german. La sfârşitul anului 1941, pentru a veni în sprijinul trupelor care se apărau încercuite la Sevastopol, înaltul comandament sovietic a executat o amplă operaţie de desant în peninsula Kerci. În urma unor lupte extrem de grele, forţele germane şi române (brigăzile 8 cavalerie şi 4 mixtă munte române …

Read More »

Bătălia de la Jilişte-Roşcani (1574)

Domnul Moldovei, Ion Vodă (1572-1574), se declara fiul nelegitim al lui Ştefăniţă Vodă (1517-1526) şi al unei armence. Cronica ţării îl descrie astfel: „de minte ascuţit, de cuvânt gata şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie, ci şi altor ţări să fie cap mai mare”. Tocmai anvergura pe care a dat-o politicii sale, fără a putea obţine vreun sprijin extern, l-a condus însă la pieire, iar Moldova a rămas la discreţia oştilor inamice, fiind trecută prin foc şi sabie. Câştigase o mare avere din negoţ, ajungând în peregrinările sale la Moscova, şi mai apoi la Poartă, unde făcea …

Read More »

Bătălia de la Javorina (29 ianuarie – 18 martie 1945)

În timp ce Armata 4 desfăşura operaţia „Zvolen – Banska Bystrica”, Armata 1 română a primit misiunea să atace frontal forţele germane şi ungare din Munţii Javorina din Cehoslovacia, după care să dezvolte ofensiva spre cursul mijlociu al Hronului şi să constituie capete de pod la vest de râu. Concomitent, Armata 53 sovietică, de la flancul drept, urma să execute o manevră de învăluire a masivului muntos pe la sud-vest. Analizând situaţia inamicului, caracteristicile terenului şi situaţia trupelor proprii, generalul Nicolae Macici, comandantul Armatei 1, a hotărât iniţial să execute lovitura principală cu Corpul 7 armată (diviziile 2, 10 şi …

Read More »

Bătălia de la Hron-Morava (martie-mai 1945)

După ce au înfrânt rezistenţa trupelor germane şi ungare din zona muntoasă situată la est de Hron, armatele 1 şi 4 române au continuat ofensiva spre Morava. Armata 4 a desfăşurat acţiuni ofensive în Munţii Fatra Mare şi Fatra Mică, pe direcţia Banska Bystrica – Trencin, iar Armata I în Munţii Nitra, Inovech şi în masivul Mandet, pe direcţia Nova Bana – Topolcany – Nove Mesto – Uhersky Ostroh, pe Morava. Ofensiva Armatei 4 a fost declanşată la 26 martie 1945. Corpul 6 armată (diviziile 6, 11 şi 18 infanterie), sprijinit de majoritatea artileriei grele a armatei, a dus lupte …

Read More »

Bătălia de la Hotin (august-octombrie 1621)

La sfârşitul secolului al XVI-lea, Moldova fusese integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone. Intervenţia militară a oştii polone conduse de cancelarul Jan Zamoyski (1576-1605) a înfrânt pe domnul Ştefan Răzvan şi a impus la tronul Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), care a inaugurat domnia familiei Movileştilor – prima familie boierească care a ocupat tronul fără să fi avut, sau să fi pretins a avea, legături de sânge cu vechea dinastie. Acordul de la Ţuţora (1595) stabilea un echilibru în ceea ce priveşte Moldova între Polonia, Imperiul Otoman şi Hanatul Crimeei. Planul cancelarului Jan Zamoyski de conexiune a Mării …

Read More »

Bătălia de la Hotin (11 noiembrie 1673)

După ocuparea Cameniţei (1672), abuzurile otomane în Moldova erau din ce în ce mai greu de suportat. La Hotin, otomanii s-au instalat în cetate, iar paşalele nu ţineau cont de pârcălabul moldovean, îl batjocoreau şi îl ameninţau cu bătaia pe domnul Ştefan Petriceicu (1672-1673), în prima sa domnie. Ţara era împovărată de dări şi de tot felul de cărăuşii – „carele de Cameniţa” -, Moldova fiind o cale de trecere pentru trupele otomane trimise în garnizoana Cameniţei. Prezenţa otomană la Hotin risca să devină permanentă, ceea ce ar fi însemnat pierderea statutului de autonomie a Moldovei. Grigore Ghica (1672-1673), domnul …

Read More »

Bătălia de la Harkov (februarie-mai 1942)

Concomitent cu acţiunile militare desfăşurate în Crimeea şi Kerci, aprige încleştări s-au desfăşurat şi la sud de Harkov, unde înaltul comandament sovietic a conceput şi executat, în decembrie 1941, o ofensivă de mare amploare, reuşind să înainteze la vest de Izium până pe aliniamentul Novo Komo, vest Lozovaia, Samoilovka, Braghimovka (90 km est de Krasnograd), şi să realizeze un intrând cu o lăţime de 30-40 km şi o adâncime de 50 km, de unde ameninţau serios cele două centre vitale cucerite de germani la vest de Doneţ: Harkov şi Dniepropetrovsk. Situaţia era agravată de faptul că germanii nu aveau în …

Read More »

Bătălia de la Grunwald (15 iulie 1410)

Cavalerii teutoni stăpâneau, la începutul secolului al XV-lea, întinse teritorii de-a lungul litoralului Mării Baltice, de la gurile Elbei şi până la Golful Finic. Sub pretextul convertirii la creştinism a „păgânilor”, ţinuturi poloneze şi lituaniene au fost anexate de „cruciaţi”. Pentru a înlătura motivaţia acestor expediţii, marele duce lituanian Vladislav Jagello s-a convertit la creştinism şi i-a obligat şi pe supuşii săi să treacă la catolicism (1386). Astfel s-a putut căsători în acelaşi an, 1386, cu regina Poloniei, Hedwiga, fiica regelui Ludovic „cel Mare” de Anjou al Ungariei (1342-1382), care realizase Uniunea ungaro-polonă, desfăcută odată cu moartea sa. Motivul cel …

Read More »

Bătălia de la Guruslău (Gorăslău) (24 iulie / 3 august 1601)

După pierderea bătăliei de la Mirăslău, Mihai Viteazul s-a retras în Ţara Românească, unde a trebuit să facă faţă invaziei armatei polone care, sub conducerea cancelarului Jan Zamoyski, ocupase, în luna septembrie 1600, Moldova şi îl reinstalase domn pe Ieremia Movilă. În lupta de pe Bucov (10/20 octombrie 1600), polonezii l-au învins pe Mihai Viteazul care s-a retras spre Olt. Două zile mai târziu, Simion Movilă, fratele domnului moldovean, a fost proclamat domn al Ţării Româneşti, el beneficiind şi de sprijinul boierilor Buzeşti. O ultimă confruntare a avut loc la Curtea de Argeş (15/25 noiembrie 1600), dar ea a fost …

Read More »

Bătălia de la Glubavi (februarie 1522)

După moartea lui Neagoe Basarab (15 septembrie 1521) a urmat o perioadă tulbure, caracterizată prin dispute pentru ocuparea tronului muntean, Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab, care a urmat la tron sub regenţă deoarece era minor, fiind înlocuit de Radu-vodă, mult mai cunoscut sub numele de Vlad (Dragomir) Călugărul. Partida susţinătoare a lui Teodosie îl chemase în ajutor pe Mehmed Bey, paşa de Nicopol. Acesta l-a învins şi ucis pe Vlad Călugărul şi a preluat conducerea ţării sau cum spune cronicarul Radu Popescu „s-a aşezat el însuşi pe scaunul domnesc”. El era sprijinit de sultan, astfel că se contura perspectiva transformării …

Read More »