Tag Archives: Bătălii din al doilea război mondial

Lupta de la Kuban (august-septembrie 1942 şi februarie-septembrie 1943)

Acţiunile militare desfăşurate de trupele germane şi române în Kuban în 1942 au permis pătrunderea în Caucaz. Iniţial, în zonă a acţionat Gruparea germană „Ruoff” (corpurile 49 – diviziile 4 munte, 73 şi 298 infanterie – şi 5 armată – diviziile 9, 73, 125 şi 198 infanterie – germane şi Armata 3 română, care a asigurat flancul drept al forţelor germane cucerind litoralul estic al Mării de Azov şi al Mării Negre. După trecerea Donului (la 4 august), Corpul de cavalerie român a intrat în front înlocuind Divizia 2 munte cu Divizia 5 cavalerie. Apoi a înaintat de la Timoşevskaia …

Read More »

Bătălia din Moldova (martie-august 1944)

În martie 1944, după aproape 3 ani de război, partea de est şi nord-est a României a redevenit teatru de acţiuni militare, în urma pătrunderii trupelor sovietice pe teritoriul naţional. Evenimentul se producea înaintea adoptării şi punerii în aplicare a planului de măsuri privind apărarea pe Nistru şi într-un context în care germanii dădeau prioritate propriilor planuri militare, neoferind lui Ion Antonescu informaţiile necesare desfăşurării viitoarelor operaţii militare pe frontul român. La rându-i, conducătorul statului român a încercat să atragă spre spaţiul românesc cât mai multe forţe germane, care să se opună împreună cu armatele române înaintării trupelor sovietice. În …

Read More »

Bătălia din Crimeea (septembrie 1941 – iulie 1942)

În ansamblul operaţiilor militare desfăşurate la flancul sudic al frontului germano-sovietic, Peninsula Crimeea a avut o importanţă deosebită, atât pentru Germania, cât şi pentru Uniunea Sovietică. Pentru Reich, cucerirea peninsulei constituia condiţia fundamentală în vederea continuării ofensivei la est de Nipru şi spre Caucaz, unde se aflau zăcăminte de petrol importante pentru funcţionarea maşinii de război germane. Stăpânirea Crimeei asigura în acelaşi timp controlul asupra Mării Negre, a Mării de Azov şi a flancului sudic al frontului est-european, peninsula reprezentând şi o excelentă bază pentru dislocarea aviaţiei sovietice în vederea executării de atacuri aeriene asupra porturilor şi zonei petrolifere româneşti. …

Read More »

Bătălia din Caucaz (iulie-septembrie 1942)

Acţiunile militare desfăşurate de diviziile române de infanterie, cavalerie şi munte pe crestele nord-vestice şi în centrul Caucazului reprezintă un capitol distinct în cadrul participării generale la Campania din Est. În timp ce Divizia 6 cavalerie continua acţiunile pentru cucerirea definitivă a peninsulei Taman, diviziile 5 şi 9 cavalerie au atacat de la nord-vest de Krimskaia, prin Kievskoe, Varenikovskaia şi Gostagajevskaia spre oraşul Anapa, pe care l-au ocupat în dimineaţa zilei de 31 august. Fără întrerupere, cele două divizii române au continuat înaintarea spre Novorossiisk pentru a acoperi flancul de nord al Corpului 5 armată german. După ce a înfrânt …

Read More »

Bătălia de pe Marea de Azov (septembrie-octombrie 1941)

În timp ce Armata 4 română lupta la Odessa, armatele 3 română şi 11 germană au acţionat ofensiv pe direcţia generală Moghilev-Voznesensk-Berislav (pe Nipru) şi la nord de Marea de Azov pentru a manevra flancul stâng al trupelor sovietice care rezistau la Odessa. La 10 august 1941, Armata 3 română a ajuns pe Bug, între Nikolaev şi Voznesensk, de unde a reluat, la 20 august, înaintarea spre Nipru, unde a respins, la nord de Berislav (între 1 şi 15 septembrie), încercările forţelor sovietice de a trece la est de fluviu în flancul şi spatele Armatei 11 germane. Cele mai grele …

Read More »

Bătălia de la Zvolen – Banska Bystrica (10 februarie – 25 martie 1945)

După ce a desfăşurat operaţia Roznava, Armata 4 română a acţionat ofensiv cu Corpul 2 armată, de la flancul drept, prin depresiunea Hronului (largă de 5-6 km) spre Banska Bystrica şi cu Corpul 6 armată, de la flancul stâng, peste crestele vestice ale Munţilor Metalici Slovaci, tot spre Banska Bystrica, pentru a cădea în spatele grupării adverse. Concomitent, la flancul stâng al Armatei 4 române, Armata 40 sovietică, în subordinea căreia fuseseră puse şi diviziile 18 şi 21 infanterie române, trebuia să pătrundă spre Zvolen pe valea râului Slatina (largă de 10-15 km). Ofensiva a fost declanşată la 10 februarie …

Read More »

Bătălia de la Stalingrad (1 august 1942 – 3 februarie 1943)

Contraofensiva armatei sovietice de la sfârşitul anului 1941, prin care a fost salvată Moscova, a pus capăt „războiului fulger” („blitzkrieg”), practicat cu foarte mult succes, până atunci, de armata germană. Războiul pe frontul de Est s-a transformat într-o confruntare de uzură, cu un sfârşit incert şi cu o durată imprevizibilă. Cum nu mai avea suficiente forţe pentru a relua, în 1942, ofensiva pe întregul front, Hitler a optat pentru o acţiune de amploare la flancul sudic al frontului germano-sovietic. El spera să învingă decisiv forţele sovietice şi să ajungă la rezervele petroliere ale Mării Caspice, element extrem de important pentru …

Read More »

Bătălia de la Ploieşti (23-30 august 1944)

După Bucureşti şi zona înconjurătoare, la Ploieşti şi în zona petroliferă s-a desfăşurat o altă mare confruntare româno-germană, imediat după trecerea României de partea Naţiunilor Unite. Urmărind să păstreze „cu orice preţ” bazinul petrolifer românesc (care pe lângă sonde, rafinării şi depozite de combustibil includea şi şoseaua şi calea ferată Bucureşti-Braşov spre trecătoarea Predeal, comunicaţie de importanţă strategică) şi să îndeplinească ordinul emis de Hitler în noaptea de 23 spre 24 august 1944, comandamentul german din zonă şi-a concentrat forţele (circa 29.000 de militari) în grupări compacte cu care a încercat să ocupe oraşul Ploieşti şi celelalte puncte de interes …

Read More »

Bătălia de la Odessa (5 august – 16 octombrie 1941)

În ansamblul desfăşurărilor militare la flancul sudic al frontului est-european, Odessa şi zona înconjurătoare, unde sovieticii dispuneau de peste 100.000 de militari, 1.000 de avioane şi de majoritatea flotei de război şi comerciale din Marea Neagră, în imediata zonă de securitate a României, a avut o importanţă strategică deosebită. Dispozitivul inamic cuprindea trei aliniamente fortificate, cu circa 250 km de şanţuri anticar, tranşee şi diferite poziţii de luptă, 45 km reţele de sârma ghimpată, cazemate şi peste 40.000 de mine antitanc. Împotrivirea infanteriei, precum si hotărârea înaltului comandament sovietic de a rezista cu orice preţ au făcut ca luptele desfăşurate …

Read More »

Bătălia de la Kerci (noiembrie 1941 – mai 1942)

În ansamblul operaţiilor militare din Crimeea, Peninsula Kerci a avut o importanţă deosebită, făcând legătura cu Peninsula Taman, cu Kubanul şi în continuare cu Caucazul. Concomitent, pentru sovietici ea mai constituia punctul de pornire pentru o eventuală ofensivă spre Sevastopol şi apoi spre nord pentru „întoarcerea” flancului sudic al întregului front german. La sfârşitul anului 1941, pentru a veni în sprijinul trupelor care se apărau încercuite la Sevastopol, înaltul comandament sovietic a executat o amplă operaţie de desant în peninsula Kerci. În urma unor lupte extrem de grele, forţele germane şi române (brigăzile 8 cavalerie şi 4 mixtă munte române …

Read More »