Tag Archives: Balade

Mioriţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor Balada Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade. (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, antologie apărută în 1852. Mioriţa este o baladă populară şi aparţine genului epic, în care, însă, se îmbină armonios elemente lirice, epice şi dramatice. În structura baladei se disting două mari planuri, unul epic în cadrul căruia autorul anonim narează faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se …

Read More »

Zburătorul, de Ion Heliade Rădulescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Heliade Rădulescu a fost înzestrat cu o mare curiozitate intelectuală şi o enormă capacitate de asimilare, spirit multilateral, fiind preocupat de îndrumarea mişcării culturale din Ţara Românească, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Poet, profesor, editor, întemeietor de şcoli, precursor în idei, iniţiator al mişcării teatrale în limba română, Heliade a stimulat creaţia literară originală, a organizat vaste activităţi de traduceri din cei mai importanţi scriitori ai literaturii universale şi a realizat prima lucrare de normare a limbii române, intitulată Gramatica românească (1828). Spirit enciclopedic, Ion Heliade Rădulescu a fost, fără îndoială, „după Dimitrie Cantemir a doua mare …

Read More »

Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu, face parte din ciclul Uvedenrode, ce aparţine volumului Joc secund (1930) şi are valoare de simbol pentru creaţia poetică ulterioară. Subintitulată de autor „Baladă”, poemul este un cântec bătrânesc de nuntă, o alegorie simbolică, în care personajele sunt măşti lirice purtătoare de idei. Discursul epic al poeziei este, ca şi în Luceafărul eminescian, străbătut de elemente dramatice îmbinate cu cele lirice, compunând o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel (trubadur, poet şi muzicant ambulant din Evul Mediu, cântăreţ popular) „la spartul nunţii, în cămară”. …

Read More »

Paşa Hassan, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară baladă cultă George Coşbuc, poet ardelean, a adus în peisajul literar posteminescian o poezie plină de vitalitate, caracterizată printr-o mare claritate a stilului. Volumele sale de versuri – Balade şi idile (1893), Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde vară (1902) şi Cântece de vitejie (1904) – constituie cea mai importantă contribuţie transilvăneană de până atunci la dezvoltarea poeziei româneşti. Creaţia sa include opere literare ce pot fi grupate în poezia naturii, poezia iubirii, poezia marilor evenimente din viaţa satului, poezia năzuinţelor ţărănimii, poezia trecutului eroic şi poezia închinată Războiului pentru Independenţă din …

Read More »

Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri este una dintre cele mai mari personalităţi culturale ale perioadei paşoptiste, care a adus o contribuţie majoră la dezvoltarea literaturii române, atât prin talentul său de scriitor, cât şi prin varietatea tematicii abordate. A atras atenţia asupra valorii literaturii populare, publicând în 1852 prima culegere de folclor, a scris piese de teatru, nuvele romantice, pasteluri – pe care le-a impus ca specie în literatura română -, poezii şi legende istorice, în cadrul cărora un loc important îl ocupă Dumbrava roşie şi Dan, căpitan de plai. Poemul Dan, căpitan de plai, de Vasile Alecsandri, publicat în 1875 în revista …

Read More »