Ştefan Dimitriu

Ştefan Dimitriu (21 mai 1938, Ibăneşti, judeţul Vaslui) - prozator, dramaturg şi  traducător. Este fiul Atenei şi al lui Ştefan Dimitriu, învăţători. Trecut la „chiaburi”, tatăl a cunoscut puşcăriile vremii, inclusiv Canalul, iar fiul, după absolvirea a şapte clase primare în comuna natală, a fost obligat să-şi câştige existenţa ca muncitor necalificat pe şantierul Rafinăriei Teleajen, urmând totodată şi cursurile liceului seral din Ploieşti, pe care l-a absolvit în 1955.

Între 1955 şi 1958 practică diverse îndeletniciri: croitor, dactilograf, laborant, librar, bibliotecar etc. Urmează, între 1962 şi 1967, Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, perioadă în care a condus, ca preşedinte, cenaclul literar „Mihai Eminescu” al Universităţii bucureştene şi a fost angajat ca redactor la revista „Viaţa studenţească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”.

În 1990 devine redactor-şef al Oficiului de presă şi tipărituri al Radioteleviziunii Române şi director al Departamentului de logistică şi memorie. Conduce şi editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în „Luceafărul”, la rubrica „Steaua fără nume”. A semnat şi cu pseudonimele Ştefan Ibănescu, Nicolae Boroda, Radu Iarnea. Este căsătorit cu scriitoarea Victoria Dragu.

Dimitriu debutează în 1971 cu volumul Drumuri ca-n palmă, cuprinzând scurte povestiri ce excelează prin concizie, analiză lucidă şi o deosebită putere de sugestie. Varietatea mediilor investigate, precum şi diversitatea modalităţilor stilistice, de la notaţia lirică la duritatea pasajului naturalist, au determinat critica să remarce virtualităţile de romancier ale autorului, care în 1972 îşi tipăreşte primul roman, Trapez, cu o pronunţată tentă socială. Cartea evocă drumul contorsionat al devenirii unui tânăr, descendent dintr-o familie de „foşti”, Mihai Olaru. „Apropiat tematic şi chiar valoric de Intrusul” (Val Condurache), romanul intenţionează, pe de o parte, să radiografieze eteroclitul univers uman al unui şantier, iar pe de alta, să sugereze, prin simbolistica zborului la trapez, riscurile eroului pornit în căutarea adevărului.

După jurnalul de călătorie în Albania, intitulat Ţara lui Skanderbeg (1973), şi evocările literare reunite în volumul Dealuri la Prut (1977), Dimitriu publică romanul Tinereţea lui Bogdan Irava (1987), bine primit atât de critică, cât şi de public. Concepută ca „roman al justiţiei, roman al puterii, cronică de moravuri şi roman al formaţiei şi construcţiei” (Romul Munteanu), cartea a impus comentatorilor prin stilul alert, prin solida priză asupra realului şi prin capacitatea autorului de a surprinde, cu o remarcabilă luciditate, modul insidios în care normalitatea e subjugată anormalităţii, un compromis aparent minor atrăgând după sine altele, din ce în ce mai grave.

„Bulgărele odată pornit antrenează avalanşa pe care încercând apoi s-o opreşti poţi sfârşi prin a fi strivit cu torul de ea.” Este rezumată în această frază întreaga dramă a tânărului procuror Irava, cel ce abdicase încet, dar sigur, de la misiunea sa de slujitor al legii, pentru deveni o simplă marionetă în mâinile potentaţilor. În ultimul moment, riscând disperat totul, eroul se întoarce la datele conştiinţei sale iniţiale, pentru care singura raţiune de a fi este a acţiona doar în spiritul dreptăţii şi al adevărului.

De un succes, previzibil, s-a bucurat şi romanul Turnul Nebunilor (1993). Previzibil, fiindcă acest Turn nu este altul decât Turnul Televiziunii Române, acolo unde se „fabrică” (sau se mistifică) realitatea, acolo unde telespectatorul-lector nu are acces şi, ca atare, prezenţa în roman a unor personaje care abia dacă ascund persoane publice reale e firesc să-i suscite interesul. În plus, problematica abordată - „misterele Revoluţiei”, descoperirea teroriştilor -, de extremă actualitate, reprezenta o garanţie certă a succesului.

Constituindu-se şi ca un fel de „monografie” a profesiei de ziarist de televiziune, romanul reconstituie, din perspectiva teleastului Bujor Hanganu, lumea aparte a impozantului edificiu, oferind astfel autorului posibilitatea de a etala remarcabile calităţi de analist, de fin observator, ca şi înzestrarea unui autentic portretist.

Protagonistul cărţii - un împătimit căutător al adevărului despre decembrie 1989 - plăteşte cu viaţa curajul de a nu fi acceptat varianta oficială. La fel şi martorul Ilie Boţan, cel care, depăşindu-şi teama, îşi asumase riscul de a colabora pentru identificarea unor terorişti, în pofida câtorva neglijenţe stilistice, datorate patosului jurnalistic demonstrativ, Turnul Nebunilor rămâne un document al zbuciumatei epoci postdecembriste şi o creaţie literară demnă de a fi luată în seamă.

Ca dramaturg, Dimitriu a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoşti pe Luiza, 1988), altele difuzate în cadrul emisiunilor de teatru radiofonic (Întâlnire în Marea Sarmatică, 1987; Cumpăr dog arlechin, 1994) sau reprezentate pe „scena” Teatrului TV (Băgătorul de strâmbe, 1994; Stilul smuls, 1994).

Opera literară

  • Drumuri ca-n palmă, Bucureşti, 1971;
  • Trapez, Bucureşti, 1972;
  • Ţara lui Skanderbeg, Bucureşti, 1973;
  • Dealuri la Prut, Bucureşti, 1977;
  • Tinereţea lui Bogdan Irava, Bucureşti, 1987;
  • Turnul Nebunilor, Bucureşti, 1993;
  • Steaua păguboşilor, prefaţă de Romul Munteanu, Bucureşti, 2003.

Traduceri

  • Maitreyi Devi, Dragostea nu moare, Bucureşti, 1991 (în colaborare cu Th. Handoca);
  • Fritz Wittels, Freud. Omul, doctrina, opera, Bucureşti, 1994.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …