Ştefan Damian

Ştefan Damian (24 februarie 1949, Hodoş-Bodrog, judeţul Arad) - prozator şi traducător. Este fiul Melaniei (născută Rachiei) şi al lui Nicolae Damian, ţărani.

A absolvit în 1972 Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, secţia română-italiană. Este redactor la ziarul „Făclia” din Cluj Napoca, instructor la Casa de Cultură Cluj Napoca, inspector la Comitetul de Cultură al judeţului Cluj, după care trece în aparatul de propagandă al Comitetului Judeţean al CC al PCR.

Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj Napoca şi apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universităţii clujene. Debutează cu o schiţă în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc.

În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanţi Eu port această fiinţă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri şi nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradiţională a prozei ardeleneşti.

Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creaţia sa. Inspirându-se din viaţa satului contemporan, Damian este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale ţăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie îşi presimte sfârşitul şi, rămas de mult văduv, o cheamă pe Lucreţia, fiica sa, de la oraş, s-o revadă înainte de a muri. În aşteptare, Irimie îşi rememorează frânturi din viaţă, oprindu-se mai cu seamă asupra relaţiei sale cu Graţiela, fosta soţie.

Rememorarea este o reconstrucţie într-un plan legendar, alegoric, cu atât mai mult cu cât efectul devastator al inundaţiilor care trecuseră peste sat lasă impresia unui sfârşit de lume, în orice caz sfârşitul unei generaţii profund legate de pământ, de viaţa frustă. În finalul romanului apar confesiunile altor voci, care rememorează alte şi alte evenimente, printre acestea aflându-se şi momentul care descrie nunta celor doi bătrâni într-o descriere antologică, o imagine cuprinzătoare metaforic a unui veac crepuscular. Romanul (distins cu Premiul CC al UTC) este condus cu plăcerea oralităţii marcate de accente regionale de vorbire, ce dau, folosite cu măsură, culoare şi farmec scriiturii.

Un alt roman, Pisica de Eritreea (1986), propune o miză deosebită, aceea a incapacităţii de înşelare a timpului (tot printr-o rememorare, a lui Felix Masota, personajul central), fără a izbuti însă transfigurarea epicului într-o perspectivă de anvergură.

În volumul de povestiri şi nuvele Sfârşit de vară (1984), sunt transcrise momente de viaţă într-o manieră neorealistă: cadre austere, eroi ce se prăbuşesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valenţele alegorice ale unor semnificaţii existenţiale.

Ca traducător din italiană şi-a manifestat preferinţele pentru autorii contemporani - prozatori şi poeţi -, selectaţi din aceeaşi zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo Morina etc. De asemenea, a tradus din română în italiană din creaţia poeţilor de azi.

Opera literară

  • Portrete de familie, Cluj Napoca, 1976;
  • Nunta, Bucureşti, 1980;
  • Prisma, Cluj Napoca, 1982;
  • Sfârşit de vară, Cluj Napoca, 1984;
  • Pisica de Eritreea, Cluj Napoca, 1986;
  • Fantasticul povestirii, Cluj Napoca, 2001;
  • Federigo Tozzi, Cluj Napoca, 2001;
  • Biografie şi poezie în Renaşterea italiană, Cluj Napoca, 2003.

Traduceri

  • Rolando Certa, Surâsul Korei, prefaţă de Ioan Alexandru, Timişoara, 1986;
  • Grazia Deledda, Cenuşa. Incendiu între măslini, Cluj Napoca, 1987 (în colaborare cu Lidia Lucidi Dragami); Poeti romeni d’oggi, Palermo, 1989 (în colaborare);
  • Petre Dinu Marcel, Nel nome d’un fiore, Palermo, 1989;
  • Federigo Tozzi, Ferma. Cu ochii închişi. Inocenţii, Cluj Napoca, 1989 (în colaborare); Într-o seară lângă Tibru, Craiova, 1991;
  • Bruno Rombi, Dincolo de memorie, 1991;
  • Michele Prisco, Oglinda oarbă, Timişoara, 1992; Zilele scoicii, Timişoara, 1993;
  • Lucio Zinna, Rugăciune pentru eliberatori, Craiova, 1992; Poesia ligure contemporanea - Poezia liguri contemporană, ediţie bilingvă, Craiova, 1994 (în colaborare cu Bruno Rombi);
  • Mimmo Morina, Democraticon, prefaţă de Aurel Rău, Bucureşti, 1995 (în colaborare cu Aurel Rău);
  • Italo Rossi, Fuga lui Icar, Bucureşti, 1995;
  • Clara Rubbi, Zeiţa din Rodiu, Cluj Napoca, 1996; Cleo şi marele albastru, Cluj Napoca, 1998 (în colaborare cu Ileana Damian);
  • Ketty Daneo, Povestea unui lac vrăjit, Bucureşti, 1996;
  • Emanuelle Gennaro, Fragmente despre moarte, Bucureşti, 1997;
  • Loredana Bogliun, Istrianitudini. Bucureşti, 1997;
  • Maria Germinario, Omul fără vocaţie, Cluj Napoca, 1997; Pedeapsa cu moartea, Cluj Napoca, 1998; Omul: proiect - vocaţie, Cluj Napoca, 1999;
  • Francesco de Nicola, Neorealismul italian, Cluj Napoca, 1998;
  • Bruno Musso, Întoarcerea lui Adam, Cluj Napoca, 1998; Poeti piemontesi contemporanei, prefaţă de Elio Gioanola, Cluj Napoca, 1998 (în colaborare cu Bruno Rombi şi Elio Gioanola);
  • Giorgio Cittadini, Ariel şi după, Cluj Napoca, 2000; Versioni romene del cantico di Frate Sole di San Francesco d’Assisi, Cluj Napoca, 2001 (în colaborare cu Vasile M. Ungureanu);
  • Gaspara Stampa, Sonetti d’amore - Sonete de iubire, ediţie bilingvă, Cluj Napoca, 2002;
  • Isabella Morra, Le rime - Rimele, ediţie bilingvă, Cluj Napoca, 2002;
  • Carla Rugger, Canto silenzioso - Cântec tăcut, ediţie bilingvă, Cluj Napoca, 2003;

• Iulia d’Aragona, Veronica Franco, Sonetti e altri versi - Sonete şi alte versuri, ediţie bilingvă, Cluj Napoca, 2003.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …