Stăpânul inelelor, de J.R.R. Tolkien (comentariu literar, rezumat literar)

J.R.R. Tolkien (3 ianuarie 1892, Bloemfontein, Africa de Sud - 2 septembrie 1973, Bournemouth, Marea Britanie) - scriitor.

  • Prima ediţie: 1954-1956, de G. Allen & Unwin (Londra)
  • Trilogia Stăpânul inelelor: The Fellowship of the Ring (1954), The Two Towers (1955) şi The Return of the King (1955)

Stăpânul inelelor este format de fapt din trei cărţi - Frăţia inelului, Cele două turnuri şi Întoarcerea regelui. Ele urmează unei cărţi publicate de Tolkien cu peste un deceniu înainte, Hobbitul, continuând explorarea lumii Regatului de Mijloc şi războiului care urma să determine soarta tuturor oamenilor. La fel ca în Hobbitul, aceasta este povestea unui personaj puţin probabil să devină un erou - un hobbit copilăros şi modest, Frodo - a cărui soartă însă îl predestinase unor lucruri măreţe.

La început, spiriduşii, piticii, hobbiţii şi oameni îşi unesc forţele, sub ochiul vigilent al vrăjitorului Gandalf, plecând într-o călătorie menită să ducă la distrugerea inelului magic pe care Bilbo Baggins îl găsise în Hobbitul. Inelul strânge în el toată esenţa răului şi de aceea trebuie distrus înainte ca Lord Sauron să-l poată găsi şi să-l folosească pentru a prăbuşi Regatul de Mijloc în întuneric absolut.

De-a lungul unei serii de întâmplări nefericite, membrii frăţiei fie mor, fie sunt separaţi. Numai Frodo, loialul său prieten Sam şi o creatură ciudată, Gollum - care de mai mulţi ani căzuse sub puterea inelului, devenindu-i sclav - sunt lăsaţi să arunce inelul în focul de pe Muntele Pierzaniei - singura cale de a-l distruge.

Cartea vorbeşte despre putere şi lăcomie, inocenţă şi iluminare. În final, ea descrie vechea bătălie dintre bine şi rău, dintre bunătate şi încredere, pe de o parte, şi suspiciune, pe de alta, şi a frăţiei împotriva dorinţei de a acapara putere personală. Răul descris de Tolkien este o forţă interioară - mai evidentă în laturile „bună” şi „rea” ale lui Gollum, personaj care întruchipează strădania de a fi bun.

Aceasta este, de asemenea, o poveste despre război, fără dubiu extrasă din propria experienţă a lui Tolkien, şi despre modul în care inamicii din timpul vieţii sunt uniţi prin moarte, sub marele semn al egalităţii. Dacă ar fi să ne rezumăm la un singur mesaj, acesta ar fi că războiul nu are nici un rost, iar încercarea de a accede la puterea absolută este lipsită de scop într-o lume în care frăţia va izbândi (pe drept) mereu.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …