Solaris, de Stanislaw Lem (comentariu literar, rezumat literar)

Stanislaw Lem (12 septembrie 1921, Liov, Ucraina - 27 martie 2006, Cracovia, Polonia) - scriitor.

  • Titlul original: Solaris
  • Prima ediţie: 1961, de Wydawnictwo (Varşovia)
  • Adaptări cinematografice: 1972 şi 2002

Literatura ştiinţifico-fantastică a fost întotdeauna o categorie literară dezbătută obsesiv. Pentru Stanislaw Lem, scriitor polonez cu opinii ferme, exprimate deschis, care şi-a petrecut mare parte din carieră calificând literatura ştiinţifico-fantastică americană drept un fel de furaj kitsch cu obiective strict comerciale, defectele acesteia erau mult prea evidente.

Este o mare ironie a sorţii că romanul său din 1961, Solaris, a devenit una dintre scrierile clasice de necontestat ale genului, dând naştere la două adaptări cinematografice (a lui Andrei Tarkovsky, în 1972, şi cea a lui Steven Soderbregh, în 2002). Cum era de aşteptat, Lem le-a tratat pe amândouă cu mult dispreţ.

Premisa iniţială de la care pleacă romanul Solaris este aproape convenţională: savanţii de pe Terra încearcă, dar nu reuşesc, să stabilească legături cu locuitorii planetei care dă numele romanului. Solaris este o planetă vie, cu un organism similar unui ocean, a cărei inteligenţă îi păcăleşte de fiecare dată pe pământeni.

Încercările lor de a înţelege ce se petrece în mintea acesteia sunt respinse imediat, înapoi, spre ei, cu consecinţe tragice, experimentele reuşind să le dezvăluie propriile slăbiciuni pe plan psihologic. Kris Kelvin, protagonistul romanului, este treptat distrus de amintirile legate de sinuciderea iubitei sale, a cărei imagine, recreată de Solaris, îl bântuie. Celelalte personaje ale romanului sunt, la rândul lor, chinuite de traume inexplicabile.

Poate că ceea ce adaptările cinematografice nu vor putea capta niciodată este tonul specific al cărţii: limbajul academic, lipsit de pasiune, descrie fenomene inexplicabile de pe planeta pe care protagoniştii nu pot spera să o înţeleagă vreodată.

Dezvăluind caracterul absolut străin al acestei lumi fantastice, parte a spaţiului deseori imaginat de noi în afara Terrei, Lem propune un nou hibrid literar. Amintind parţial de Kafka, parţial, de Huxley, aici avem de-a face cu o deplasare pe un teritoriu necunoscut al literaturii ştiinţifico-fantastice, fascinant tocmai datorită faptului că refuză să fie explicat.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …