Snoavă

Snoava este o specie a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric şi conţinut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă etc.), există termenii poveste şi glumă, larg răspândiţi în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) şi alături de acesta, au fost adoptaţi termenii glumă şi anecdotă, pentru desemnarea unor categorii.

Deşi specia pare să fi apărut mult mai târziu decât basmul şi legenda, prin fenomenul de poligeneză motive ale ei au fost depistate încă în operele literare ale Antichităţii. Circulând de la un popor la altul (mai ales în Evul Mediu), a suferit în continuare un proces de selecţie şi de adaptare la realităţile specifice, contaminându-se uneori cu alte naraţiuni.

Prin larga lor răspândire, cărţile populare au avut un rol însemnat în îmbogăţirea repertoriului snoavelor româneşti. Astfel, istorioara despre bătrânul care, prin înţelepciune, îi pune în inferioritate pe sfetnicii împărăteşti sau cea despre fata isteaţă care dezleagă o serie de întrebări dificile îşi au sursa în cartea populară Bertoldo şi prezintă un număr mare de variante româneşti. O contribuţie la fel de însemnată în asimilarea unor noi teme sau în consolidarea celor existente prin subiecte asemănătoare a adus şi prelucrarea lui Anton Pann, Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea.

În colecţiile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicate de I.C. Fundescu, Petre Ispirescu, Dumitru Stăncescu, ca şi în cea a lui Dumitru Furtună, snoava apare alături de basm şi doar rareori separat. O serie de motive au fost versificate mai întâi de Anton Pann în Povestea vorbii, procedeul fiind apoi reluat de Petre Dulfu şi Th. D. Speranţia.

Specia românească este ilustrată de aproximativ 4.000 de tipuri de snoave propriu-zise şi două sute de anecdote. Avându-se în vedere conţinutul, au fost clasificate în patru categorii tematice: relaţii sociale, relaţii familiale, deficienţe psihologice şi defecte fizice. Cea dintâi categorie se axează pe conflictul bogat-sărac, ciclul cel mai reprezentativ fiind legat de isprăvile lui Păcală. Existent sub diferite denumiri şi la alte popoare, Păcală sau Pepelea din folclorul românesc este personajul care îşi bate joc şi îi pedepseşte pe bogaţi cu arma lui principală, isteţimea, ascunsă în spatele unei naivităţi simulate.

În cazuri mai rare, prin intermediul aceluiaşi tip, satira este îndreptată împotriva prostiei. Relaţiile familiale (soţ-soţie, părinţi-copii, naş-fin etc.) stau la baza celei de-a doua categorii tematice. Preferinţele colectivităţii merg îndeosebi spre subiectele referitoare la cuplul conjugal, ilustrate de un număr apreciabil de motive şi variante, care vizează infidelitatea, viclenia, răutatea, îndărătnicia unuia din soţi (de obicei, femeii i se atribuie aproape toate aceste cusururi).

În altă categorie intră istorioare care persiflează defecte general-umane (lenea, beţia, hoţia, minciuna, lăcomia, zgârcenia şi mai ales prostia), de data aceasta fără a le implica neapărat în cadrul conflictelor sociale sau al relaţiilor familiale. Mult mai puţine la număr şi urmărind în special amuzamentul sunt cele din ultima categorie, vizând unele deficienţe fizice.

Snoavele cu un conţinut social au o tentă satirică mai pronunţată decât toate celelalte şi înregistrează o evoluţie deosebită de la o perioadă istorică la alta. După criteriul compoziţiei, au fost distinse patru tipuri. Din primul tip fac parte piesele scurte, construite dintr-un singur episod şi având un singur personaj, cel negativ (glumele şi anecdotele).

A doua categorie grupează naraţiuni compuse din două scene sau două acţiuni (sistem binar caracteristic snoavelor propriu-zise). Alte două tipuri se apropie prin sistemul lor compoziţional de basm, fiind alcătuite din mai multe episoade (tip serial - de exemplu, povestea despre mortul ucis de mai multe ori) sau grupându-şi întâmplările în jurul personajului reprezentativ (tip ciclic - ciclul despre Păcală).

Istorisită cel mai adesea în momentele de odihnă, snoava este inspirată din realitatea cotidiană, surprinsă în aspectele ei comice, cu o vădită intenţie satirică. Personajul ridiculizat este, de obicei, pus în situaţia de a-şi dezvălui defectele fizice sau morale, comportamentul, de natură să îl caracterizeze, fiind acela care generează comicul. De la ironia îngăduitoare şi inofensivă până la sarcasm, se parcurge o gamă de nuanţe care cresc treptat în intensitate.

De obicei simplă, cu un stil lipsit de podoabe, snoava are efect în cazul în care este relatată de un povestitor talentat, înzestrat cu un anumit dar al expunerii (cursivitate, intonaţie, mimică). Se apropie uneori de basmul fantastic datorită unor elemente, procedee sau personaje specifice acestuia, existente şi în cuprinsul ei (fiinţe cu puteri supranaturale, obiecte miraculoase). În alte cazuri pătrunde în zona basmului animalier, luând naştere snoavele explicative cu caracter legendar. La fel de uşor se poate identifica şi cu legenda propriu-zisă, când motivele dobândesc o finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric.

Două categorii ale snoavelor sunt gluma şi anecdota. Mai redusă ca proporţii (se limitează la relatarea unui singur moment) şi de provenienţă citadină, gluma pune accent pe replica finală, aşa-zisa poantă care evidenţiază anumite calităţi ale personajului (isteţimea, perspicacitatea, inteligenţa). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale protagonistului (prostia, viclenia), vizând aspectul satiric în primul rând şi apoi comicul, e vorba tot de snoavă.

Gluma rezistă prin ineditul ei, de vreme ce, odată cunoscută, îşi diminuează efectul. Nu de puţine ori snoava a constituit un punct de plecare pentru creaţia cultă (la Ion Budai-Deleanu, Costache Negruzzi, A.I. Odobescu, I.L. Caragiale, Ion Creangă etc.). Datorită viabilităţii pe care i-o conferă caracterul ei realist, rămâne una din speciile folclorice răspândite.

Check Also

Baladă

Balada este o specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de Vasile …