Seri senine, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Seri senine, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul File din cartea naturii în 1959.

Ion Agârbiceanu

Fragment

Pe la începutul lui iulie, se mistuiră către miazănoapte şi cei din urmă nouraşi albi, zdrenţuiţi, ce se mai zăreau în înaltul cerului, şi încremeni peste lume o seninătate s-o tai cu toporul. O vreme, nopţile mai scuturară rouă, apoi secară şi ele. Un răstimp, serile mai adiară boare adusă cine ştie de unde, pe urmă se puseră şi ele fierbinţi, ca de pe pustiuri de nisip.

Începuse secerişul şi oamenii soseau sara tot mai zdrobiţi acasă. Mulţi începură să se culce afară pe prispă, sau chiar în grădini, căutând pretutindeni răcoarea unde s-ar putea odihni mai bine. De altfel, în toate verile, în toiul căldurilor, dormeau mulţi afară. În vara asta însă poate satul jumătate căuta oleacă de răcoare prin grădini.

De vreo doi ani, băiatul cel mic al lui Dumitru Linii, Ioniţă, se tot ruga de tatăl său să-l lase şi pe el să doarmă afară, cu ceilalţi fraţi mai mari, când începeau căldurile dogoritoare. Tatăl său avea acelaşi răspuns:

- Eşti încă prea mic. Las’ că vei avea tu vreme să dormi şi afară!

Ioniţă nu dorea să doarmă afară pentru că l-ar fi omorât năduful de peste noapte, din casă. El nu ştia dacă-i cald noaptea ori nu, pentru că, de cum punea capul pe perină, până-l trezea mamă-sa, dimineaţa, dormea tun. Pentru altceva îl ruga mereu pe tatăl său, dar nu-i spunea nici lui. Ioniţă înseta să vadă o dată cerul întreg înstelat, şi nu aşa, câteva stele, cum vedea pe fereastra de lângă patul lui, până nu-l copleşea somnul. El auzise pe tatăl său vorbind de „puzderia de stele”; ştia ce e puzderia, îşi închipuia oleacă cum ar fi cerul puzderie de stele, dar el voia să vadă cu ochii lui.

Anul acesta fu mai norocos. Nu mai era nicio primejdie să răcească, chiar dacă ar dormi descoperit, după ce încetase să mai pice rouă şi să adie oleacă de boare.

Ioniţă nu se satură nici de jumătate la cină, în seara aceea, atât era de luat de gândul că va dormi la noapte afară.

Fraţii mai mari nu fură prea bucuroşi că-l vor avea tovarăş, pentru că părinţii li-l deteră pe Ioniţă în grija lor.

Cum să-l îngrijească? Ei, dacă adormeau o dată, cum erau rupţi de oboseala zilei, ce mai puteau şti de copil? Cum să aibă grija să tragă ţolica pe el, când se va descoperi?

Ioniţă nici nu se culcă afară cu gândul să doarmă, el voia să vadă cerul înstelat-puzderie, altceva nimic.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …