Sami

Samii sunt o populaţie care trăieşte în partea centrală şi de nord a Norvegiei (circa 20.000 de persoane) şi a Suediei (circa 10.000), în nordul Finlandei (circa 5.000) şi în peninsula Kola din Rusia (circa 1.600).

Se împart în mai multe grupuri, în funcţie de modul lor de trai: crescători de reni, pescari (în mare, pe litoralul norvegian, sau în râuri). La păstori organizarea socială este axată pe siida, mic grup mobil format din câteva familii, care îşi ţin la un loc turmele pe durata unui sezon. Este o societate bazată pe înrudirea cognatică, fără reguli cu privire la reşedinţă, cu statut de egalitate între sexe.

Dreptul de proprietate este strict individual, fiecare dintre copii primind un semn personal de proprietate (sistem complex de crestături la cele două urechi ale fiecărui ren) la scurt timp după naştere. Femeia măritată îşi păstrează semnul ei propriu. îngrijirea renilor aparţinând membrilor familiei primare este coordonată de capul familiei, ajutat de fiii adulţi încă neînsuraţi. În schimb grija supravegherii lor este colectivă, împărţită între membri siida.

O familie primară posedă între 200 şi 3.000 de capete de vită. Ierarhia socială care decurge de aici nu se manifestă în plan material ci în mod simbolic, prin prestigiu. Concurenţa între crescători atinge forme paroxistice, cu furturi de animale, gravitatea acestor manifestări fiind apreciată în funcţie de tipul de animal furat.

Introducerea săniilor cu motor în anii 1960 a determinat mutaţii profunde ale metodelor de lucru, influenţând ulterior toate aspectele vieţii sociale: abandonarea cortului familial, gruparea în sate. Accentuarea diviziunii muncii, modificarea rolurilor şi statutelor tradiţionale. în ceea ce priveşte grupurile de pescari, cultura lor a dispărut; au asimilat modul de viaţă al majoritarilor, de obicei renunţând şi la limba sami.

Vechea religie, un animism cu elemente de politeism şi asociat cu şamanismul, a dispărut oficial în secolul al XVII-lea când toţi samii s-au creştinat. Totuşi diverse credinţe au supravieţuit mai mult sau mai puţin (respectul faţă de vechile locuri de sacrificiu, adesea fiind vorba de stânci cu un aspect deosebit). În unele locuri, de exemplu la Kautokcino în Norvegia, se menţine şi acum credinţa în iilcla, neam subpământean care are acelaşi mod de viaţă ca samii, se îmbracă ca şi ei şi posedă turme de reni.

Limba lor aparţine grupului fino-ugric (ramură a familiei uralice) şi cuprinde nouă dialecte.

Arta

Elementul cel mai frapant îl constituie vestimentaţia. Combinaţie între fondul arctic şi influenţe ale costumului medieval, este marcată pe alocuri de puternice fluctuaţii determinate de modă, stimulate de concurenţa ce se manifestă în rândul femeilor. Ornamentaţia şi croiala evoluează în ritm rapid, ducând la fragmentarea portului, în mare măsură uniform în secolul al XIX-lea, într-o mulţime de variante locale.

Renii

Renii sunt animale doar în mică măsură domesticite. Samii compensează în plan intelectual această deficientă tehnică printr-o terminologic hipertrofiată: 200 de termeni care se referă la forma coarnelor şi la aspectul blănii se combină astfel pentru a individualiza fiecare ren dintr-o cireadă de mii de capete.

Istoric

Vechimea prezenţei laponilor în Fenoscandia (ansamblul teritorial constituit din Suedia, Finlanda şi Norvegia) constituie încă un subiect controversat. Se ştie totuşi că la începutul erei noastre Laponia se întindea mult mai în sud-est decât în prezent, ocupând cea mai mare parte a Finlandei şi Careliei. Pe atunci ci aveau diverse activităţi (vânătoare, pescuit, cules, pe lângă care mai aveau pe lângă casă şi câţiva reni domesticiţi).

În secolul al XVII-lea în modul lor de viaţă a intervenit o modificare profundă; având în vedere scăderea numărului de reni sălbatici, o parte din populaţia laponă s-a specializat în păstorit, elaborând o cultură axată în întregime pe creşterea renilor care le furnizează cea mai mare parte a hranei, a uneltelor şi aproape toată îmbrăcămintea, în prezent se manifestă o mişcare identitară sami.

Revendicările lor, care se izbesc adesea de stereotipuri negative, se referă la dreptul asupra pământului (având în vedere unele acţiuni care îi pot afecta, de exemplu construirea unor baraje) şi la utilizarea limbii sami (în şcoală, în administraţie etc.).

Denumire: laponi, termen care a fost înlocuit cu cel de sami.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …