Românii şi statele vecine în timpul Evului Mediu

Reprezentând stadii diferite de închegare a instituţiilor politico-administrative şi militare, cnezatele şi voievodatele au fost expresia diferenţierii lumii medievale româneşti: pe de o parte, apariţia, din rândul juzilor şi cnezilor obştilor săteşti, a unei aristocraţii de tip feudal şi, pe de altă parte, creşterea numărului ţăranilor dependenţi în raport cu cel al ţăranilor liberi. Evoluţia acestor formaţiuni politice a avut loc într-un context extern marcat de continuarea procesului migraţionist şi afirmarea unor noi state în zonă.

Cnezate şi voievodate

Cele mai vechi formaţiuni politice româneşti au fost semnalate în interiorul arcului carpatic. Astfel, în secolul al IX-lea este atestat în Transilvania voievodatul lui Gelu - cu cetatea de scaun la Dăbâca, cele ale lui Glad şi Menumorut - cu centrul la Cuvin şi, respectiv, la Biharea. Cercetările arheologice au scos în evidenţă existenţa în aceste voievodate a unei populaţii ce practica agricultura şi creşterea animalelor, precum şi a multor aşezări. Două secole mai târziu, sunt semnalate voievodatele conduse de Ahtum, succesor ai lui Glad şi de Gyla, în zona voievodatului lui Gelu.

La sud de Carpaţi existau Ţara Severinului, pe teritoriul căreia regalitatea maghiară a creat o marcă de graniţă - Banatul de Severin -, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş şi voievodatele lui Litovoi şi Seneslau. Toate aceste formaţiuni sunt amintite în Diploma cavalerilor ioaniţi, existenţa lor fiind atestată în secolul al XIII-lea. Mai sărace pentru teritoriile de la est de Carpaţi, sursele istorice menţionează existenţa unor spaţii locuite de valahi, numite „câmpuri”, „codri” sau „ţări”. Intre acestea, mai cunoscute sunt Codrii Orheiului, Codrii Lăpuşnei sau Codrii Cosminului, Câmpul lui Dragoş şi Ţara Şipenitului.

Alte formaţiuni politice au fiinţat între Dunăre şi Mare. Între acestea mai importante au fost cele conduse de jupanii Dimitrie şi Gheorghe, atestate documentar în secolul al X-lea, cele din secolul al XI-lea în frunte cu Tatos, Satza, Sestlav şi Ţara Cavarnei a cărei existenţă între Mangalia şi Varna este amintită de documente pe la 1230.

Românii şi statele vecine

Apariţia tuturor acestor formaţiuni politice şi evoluţia lor spre organizare statală de tip medieval au avut loc în condiţiile puternicei afirmări în zonă a unor state vecine şi ale trecerii ultimilor migratori pe teritoriile locuite de români. Expansiunea maghiară, orientată începând cu secolul al IX-lea spre răsărit, dincolo de Munţii Apuseni, s-a izbit de opoziţia sistematică a voievodatelor româneşti, în a doua jumătate a secolului al XI-lea, maghiarii au reuşit să cucerească aceste ţinuturi şi au organizat în interiorul arcului carpatic voievodatul Transilvaniei, entitate politică vasală regelui Ungariei. Totodată, regatul ungar a încercat să răzbată şi peste munţi, la sud şi est de Carpaţi, asociind repetatelor acţiuni militare tentative de convertire a populaţiei la catolicism.

În urma năvălirilor pecenegilor şi uzilor, ce au avut loc după anul 1000, la mijlocul secolului al XI-lea, în câmpia nord-dunăreană sunt atestaţi cumanii, organizaţi într-un stat ce a durat până în secolul al XIII-lea. Pe de altă parte, marea invazie mongolă s-a soldat cu apariţia unui nou stat în nordul Mării Negre: Hanatul Hoardei de Aur. Prezenţa cumană şi tătară, ca şi cea a altor migratori, a creat un echilibru de forţe care a împiedicat Ungaria, statele ruse Kiev sau Halici şi Imperiul bizantin să-şi extindă dominaţia în zonă.

În sfârşit, stăpânirea bizantină, revenită la Dunăre la sfârşitul secolului al X-lea, a avut şi ea consecinţe multiple. Astfel, teritoriile din stânga fluviului au reintrat în sfera de influenţă a imperiului, manifestată mai ales în plan confesional prin adoptarea creştinismului în variantă ortodoxă; totodată, în Dobrogea s-a organizat şi o provincie bizantină, Thema Paristrion. În teritoriile sud-dunărene stăpânirea bizantină a generat o mare răscoală în urma căreia s-a constituit statul româno-bulgar.

Check Also

Tiparul şi cartea în ţările române în timpul Evului Mediu

Între elementele care au jucat un rol important în difuzarea valorilor culturale, cartea a ocupat …

Începutul Evului Mediu şi naşterea relaţiilor feudale pe teritoriul României

Conţinutul şi periodizarea epocii medii sau a orânduirii feudale Până aproape de zilele noastre, mai …