România la Congresul de pace de la Paris-Versailles

Conferinţa de pace de la Paris (18 martie 1919 - 21 ianuarie 1920) a fost convocată de puterile victorioase în primul război mondial (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia - în total 27 de state, printre care şi România), pentru elaborarea tratatelor de pace cu ţările învinse.

Conferinţa s-a finalizat cu semnarea următoarelor tratate:

  • Tratatul de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919).
  • Tratatul de la Saint-Germain cu Austria (10 septembrie 1919).
  • Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie 1919).
  • Tratatul de la Sevres cu Turcia (10 august 1920).
  • Tratatul de la Trianon cu Ungaria (4 iunie 1920).

Tot acum s-a creat şi Liga Naţiunilor, organizaţie ce trebuia să vegheze asupra păcii mondiale postbelice. România şi statele mici considerate cu interese speciale nu au putut participa la şedinţele care discutau problemele lor.

Tratatul cu Germania stabilea cu privire la România cota de 1% din reparaţiile de război germane. Tratatul cu Austria prevedea dreptul României asupra Bucovinei. Tratatul cu Bulgaria decidea ca hotarul dintre România şi Bulgaria să rămână cel fixat în 1913.

Tratatul de la Trianon a hotărât că Transilvania făcea parte din România. Tratatul cu Turcia, fără o importanţă deosebită pentru România, semnat în 1920, va fi aplicat însă după un acord negociat la Lausanne în 1923.

Check Also

Evoluţia societăţii pe teritoriul României în secolele XI-XII

Pecenegii şi cumanii pe teritoriul României Aşezarea pecenegilor Dezvoltarea firească a societăţii româneşti în toate …

Construcţia democraţiei postdecembriste în România

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea marchează în România trecerea de la un regim totalitar …

Drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia României din 1923

Titlul II al Constituţiei, intitulat „Despre drepturile românilor”, cuprindea articolele 5-32 şi preciza drepturile şi …

Miniştri de externe ai României (1918-1940)

Ion I.C. Brătianu – 29 noiembrie 1918 – 12 septembrie 1919 şi 21 iunie – …

Folosirea scrisului şi literatura slavo-română în timpul feudalismului pe teritoriul României

Folosirea scrisului pare să nu se fi întrerupt niciodată la populaţia de pe teritoriul României, …