Rolul economic al noilor aşezări urbane şi rurale în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Unul din fenomenele cele mai caracteristice ale epocii romane în Dobrogea este transformarea unor vechi centre geto-dace în noi oraşe, fie pe malul Dunării, fie în interiorul Dobrogei, de-a lungul marilor drumuri romane, care străbăteau Dobrogea de la sud la nord, legând această regiune periferică, totuşi atât de importantă din punct de vedere strategic şi economic, cu provincia Moesia Inferioară. Se constată într-o anumită măsură în cursul secolelor II-III un proces de urbanizare a Dobrogei romane, paralel cu acela al construirii unui însemnat număr de noi aşezări rurale, ale căror urme se pot distinge peste tot în regiunea dintre Dunăre şi mare.

Pe malul Dunării, unele aşezări mai vechi geto-dace se dezvoltă în epoca romană, căpătând un caracter urban, dovedit cu prisosinţă de inscripţiile şi monumentele descoperite în aceste localităţi. Axiopolis (lângă Cernavodă), vechi târg întemeiat probabil de tomitani în vederea negoţului cu geto-dacii din dreapta Dunării, creşte în importanţă în epoca romană.

Din canabae-le legiunii a V-a Macedonica, cantonată în epoca lui Traian pe malul Dunării la Troesmis, în care se îngrămădesc, ca de obicei, în jurul taberelor militare, atât familiile soldaţilor, cât şi o mulţime de mici negustori şi meseriaşi, s-a dezvoltat un însemnat centru urban, alături de o aşezare mai veche geto-dacă. În a doua jumătate a secolului II, Troesmis a fost ridicat la rangul de municipiu.

În nordul Dobrogei, trebuie amintite două vechi aşezări, ale căror începuturi sunt anterioare cuceririi romane: Aegyssus, amintit de Ovidiu ca o puternică cetate geto-dacică şi Noviodunum, al cărei nume denotă o origine celtică, ce trebuie pusă în legătură cu pătrunderea celţilor în regiunea balcano-dunăreană. Amândouă aceste aşezări au constituit nu numai staţiuni ale flotei romane (classis Flavia Moesica) şi ale vămii de la Dunăre (portorium ripae Thraciae), dar şi însemnate centre de desfacere a produselor meşteşugăreşti din oraşele dobrogene.

Sigur este, în acelaşi timp, că în aceste mici centre, ca de altminteri în jurul tuturor cetăţilor sau castelelor militare de la Dunăre (Sucidava, Capidava, Sacidava, Carsium, Cius, Arrubium, Dinogetia, iar dincolo de Aegyssus, pe braţul Sf. Gheorghe, Talamonium, Salsovia, Adstoma, Halmyris) s-au format încetul cu încetul aglomerări semiurbane, în care producţia meşteşugărească şi negoţul nu lipseau.

În interiorul Dobrogei, aşezarea cea mai însemnată este oraşul Tropaeum Traiani, alături de monumentul triumfal, de la care îşi trage şi numele. Oraşul, ridicat la rangul de municipiu în epoca lui Septimius Severus, cuprinde printre locuitorii săi un mare număr de veterani, împroprietăriţi în regiunea bogată dimprejur. După perioada de criză din a doua jumătate a secolului III, oraşul va fi reclădit în vremea lui Constantin cel Mare, cu prilejul refacerii şi întăririi limes-ului dunărean.

Paralel cu dezvoltarea acestor noi centre urbane, a căror viaţă economică este atestată de numeroase inscripţii şi documente arheologice, trebuie amintită şi întemeierea a numeroase aşezări rurale (vici şi pagi), a căror populaţie ne este în parte cunoscută. Întemeierea şi funcţiunea lor economică au contribuit într-o foarte mare măsură la apariţia unor forme noi de raporturi agrare, mai potrivite cu structura societăţii romane din vremea secolelor I-III d.Hr.

Check Also

Efectele cuceririi Angliei. Feudalitatea şi viaţa economică

De pe vremea regilor saxoni existaseră ţărani şi seniori, colibe şi castele, dar spiritul saxon …

Dobrogea în perioada 527-602

Cel mai de seamă reprezentant al împăraţilor ridicaţi din sânul ţărănimii romanizate din Balcani, a …

Sclavi, liberţi şi oameni liberi în producţia meşteşugărească în Dobrogea romană. „Collegiile”

În producţia meşteşugărească din Dobrogea romană exploatarea mâinii de lucru a sclavilor avea o veche …

Stăpânirea romano-bizantină în Dobrogea (secolele IV-VII d.Hr.)

Pierderea Daciei a fost o lovitură grea pentru imperiul roman. Populaţia daco-romană ce nu se …

Primii capitalişti englezi

După ce războiul şi ciuma au dus la spargerea cadrului feudal, cadrul ghildei şi al …