Revizionismul şi degradarea relaţiilor internaţionale în perioada interbelică

Revizionismul în afara Europei

Ordinea internaţională instaurată la sfârşitul primului război mondial prin hotărârile de la Paris a nemulţumit şi state învingătoare ca Italia şi Japonia. Alături de Germania, ele s-au angajat curând într-o politică revizionistă care s-a manifestat în afara continentului european şi care a generat apariţia unor focare de război.

În timp ce Societatea Naţiunilor făcea eforturi pentru dezarmare şi securitate colectivă, în 1931 Japonia a atacat China în regiunea Manciuriei. Indecizia marilor puteri a făcut ca intervenţia Societăţii Naţiunilor să fie palidă şi lipsită de eficienţă. După ocuparea Manciuriei, Japonia a constituit statul Manchuko. Liga Naţiunilor nu a recunoscut însă acest stat, determinând retragerea Japoniei din această organizaţie în martie 1933. Situaţia creată echivala cu apariţia unui focar de război deosebit de periculos în Extremul Orient.

Un alt focar, care a apărut câţiva ani mai târziu în Africa, a fost declanşat de agresiunea Italiei. Confruntat cu mari dificultăţi în plan intern, regimul fascist al lui Mussolini a căutat să obţină succese spectaculoase în plan extern, orientându-se spre estul Africii. Abisinia (Etiopia), unul din puţinele state rămase independente din continentul african atât de disputat din punct de vedere colonial, a fost atacată în octombrie 1935.

Un an mai târziu, Etiopia era cucerită în urma unui nimicitor război în care fusese probată forţa de atac a armatei italiene şi a înzestrării sale. Şi în acest caz, Societatea Naţiunilor şi-a dovedit ineficienta. Sancţiunile aplicate au fost mai ales de ordin moral şi au rămas la nivelul declarării Italiei ca agresor. Sancţiunile economice propuse în acest caz au fost respectate în mică măsură şi doar de câteva din statele membre ale Societăţii. Reprezentantul ţării noastre, Nicolae Titulescu, a avut o poziţie mai fermă şi a propus adoptarea unor măsuri severe împotriva Italiei. În replică, Italia s-a retras din Societatea Naţiunilor.

Revizionismul în Europa şi alianţele politico-militare

Cele mai puternice manifestări revizioniste au avut loc în Europa şi au aparţinut Italiei fasciste şi îndeosebi Germaniei naziste. O dată cu venirea lui Hitler la putere, revizionismul, declarat discret până atunci, s-a transformat într-unui deosebit de agresiv. Primele sale concretizări au fost reintroducerea serviciului militar obligatoriu, remilitarizarea zonei renane, după ce Germania părăsise Societatea Naţiunilor.

În dezvoltarea procesului revizionist european anii 1936-1937 au marcat momente decisive. Apropierea treptată dintre Italia şi Germania, probată de evenimentele din Abisinia şi de rebeliunea fascistă din Spania, a avut drept rezultat semnarea în octombrie 1936 a protocolului prin care s-a creat Axa Roma-Berlin. O lună mai târziu, în noiembrie, Germania şi Japonia au încheiat o înţelegere anticomunistă, cunoscută sub numele de Pactul Anticomintern, la care, în 6 noiembrie 1937, a aderat şi Italia fascistă. Astfel, a luat naştere blocul militar al Axei Roma-Berlin-Tokyo.

Noile focare de război

Urmărind realizarea Anschluss-ului, în fapt anexarea Austriei, Germania nazistă a încercat să impună includerea în guvernul austriac a elementelor naţional-socialiste, lucru care ar fi echivalat cu anexarea. În urma refuzului cancelarului austriac Kurt Schuschnigg de a satisface pretenţiile germane, în noaptea de 11-12 martie 1938, Austria a fost invadată şi încorporată statului nazist.

A urmat dezmembrarea Cehoslovaciei. Pretextul invocat a fost regiunea sudetă, a cărei populaţie era majoritar de origine germană. Solicitările de separare a acestei zone şi de înglobare la Germania s-au lovit de intransigenţa statului cehoslovac. Ca urmare, în zilele de 29-30 septembrie 1938 a fost convocată Conferinţa de la Munchen, la care, fără participarea Cehoslovaciei, Anglia, Franţa şi Italia au hotărât să cedeze presiunilor germane.

Politica conciliatoristă manifestată cu acest prilej a încurajat ambiţiile germane. La 2 noiembrie 1938 a avut lor primul Dictat de la Viena. Cehoslovaciei i-au fost smulse noi teritorii din Rutenia şi Slovacia care au fost cedate Ungariei şi Poloniei. Astfel, Ungaria anexa Ucraina subcarpatică, iar Polonia prelua oraşul şi zona Teschen.

În martie 1939, dezmembrarea statului cehoslovac era încheiată, în acelaşi an, Italia a atacat Albania, pe care a anexat-o în aprilie. La 1 septembrie 1939, după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, a izbucnit războiul. Acest eveniment a demonstrat rolul nefast al politicii conciliatoriste promovate de Anglia şi Franţa şi politica falimentară a Societăţii Naţiunilor.

Pactul Anticomintern

„La semnarea Acordului împotriva Internaţionalei comuniste reprezentanţii autorizaţi au căzut de acord asupra celor ce urmează cu privire la acest acord:

a) autorităţile respective ale celor două înalte părţi contractante vor menţine o strânsă colaborare pentru schimbul de informaţii asupra activităţii Internaţionalei comuniste, precum şi cu privire la luarea măsurilor de lămurire şi de apărare în legătură cu activitatea Internaţionalei comuniste;

b) autorităţile respective ale celor două înalte părţi contractante vor lua [...] măsuri severe contra persoanelor care se află, direct sau indirect, în ţară sau în străinătate, în serviciul Internaţionalei comuniste sau care ajută activitatea ei subversivă;

c) în vederea facilitării colaborării, arătate la punctul a), între autorităţile celor două înalte părţi contractante, se va institui o comisie permanentă, care va studia şi discuta viitoarele măsuri de apărare, necesare prevenirii activităţii subversive a Internaţionalei comuniste.” (Pactul Anticomintern din 25 mai 1936)

Anschluss-ul (1938)

„În virtutea art. 3, alineatul 2, din legea Constituţională federală, privind măsurile extraordinare în materie constituţională [...]. Guvernul federal a decis:

Art. 1 - Austria este o ţară din Reich-ul german.

Art. 2 - În ziua de duminică, 10 aprilie 1938, germanii şi germanele din Austria, care au împlinit vârsta de 20 de ani, vor fi chemaţi să se pronunţe printr-un plebiscit liber şi secret asupra întoarcerii la Reich-ul german.

Art. 3 - La plebiscit, hotărârea se va lua cu majoritatea voturilor exprimate.” (Legea de unire a Austriei cu Reich-ul german, din 13 martie 1938)

Check Also

Tratatele sovieto-germane în perioada interbelică

Tratatul de la Rapallo şi reînnoirea sa Excluse din Societatea Naţiunilor şi defavorizate deopotrivă de …

Dezvoltarea culturii în România între cele două războaie mondiale

Dezvoltarea generală a României în perioada care începe cu desăvârşirea unităţii naţionale se împleteşte în …

Arhitectura şi viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică

În perioada interbelică viaţa de zi cu zi a românilor a devenit mai complexă şi …

Mişcarea democratică şi revoluţionară din Craiova între cele două războaie mondiale

Creşterea numerică şi maturizarea politică a detaşamentului muncitoresc se impun ca o coordonată principală a …

Viaţa politică şi partidele burgheze din Craiova între cele două războaie mondiale

Viaţa social-politică poartă amprentele sistemului de guvernământ al ţării, cu trăsături mai pronunţate privind fărâmiţarea …