Reperele monografice ale unui sat medieval din secolul al XIII-lea

Satul Montaillou este situat la o altitudine de 1.300 de metri în provincia Languedoc, din sud-estul Franţei. Construcţia satului este etajată: pe înălţimi domină castelul medieval, iar mai jos se află casele, adesea lipite unele de altele. Satul propriu-zis nu este fortificat, dar în caz de primejdie, locuitorii se pot refugia în spatele meterezelor castelului. Mai jos decât satul se află biserica parohială şi capela Fecioarei, construite în stil romantic, cât şi cimitirul. La sfârşitul secolului al XIII-lea satul număra între 200 şi 250 de locuitori.

Imediata apropiere a satului formează o adevărată tablă de şah cu parcele dreptunghiulare, având suprafeţele cuprinse între 20 şi 30 de acri. Se cultivă grâu, ovăz şi, mai puţin, orz, secară, cânepă şi napi. Se cresc animale de tracţiune (boi, catâri, măgari), vaci, porci, păsări de curte (găini şi gâşte) şi sute de oi. Ogoarele sunt cultivate cu ajutorul plugului, folosindu-se asolamentul bienal şi trienal.

Exploatarea agricolă era centrată pe casă. O parte din locuinţă, despărţită printr-un perete, este rezervată animalelor: oi netranshumante, boi, porci, catâri se înghesuiau aici, iarna, între patru pereţi, lângă odăile de dormit şi bucătăria stăpânilor. O diviziune a muncii după vârstă şi sex permite executarea lucrărilor agricole. Bărbatul ară, seceră grânele şi culege napii, se duce la vânat şi pescuit. Femeia are grijă de apă, de foc, de grădină, de vreascuri şi de bucătărie. Ea pliveşte grâul, leagă snopii, spală oalele la izvor, se duce la strânsul recoltei cu o pâine pe cap, alături de muncitorii sezonieri. Copilul, când a mai crescut, păzeşte turma tatălui său.

Puterile care acţionează în cadrul satului sunt distribuite între mai multe instituţii: contele, subordonat regelui Franţei, reprezentat la faţa locului de un castelan şi un judecător, Inchiziţia dominicană, reprezentată de informatori şi poliţişti şi episcopia, reprezentată prin preotul paroh. În prezent Montaillou este o comună în sudul Franţei (departamentul Ariege) pe versantul estic al Munţilor Pirinei. În anul 1999 populaţia localităţii era de doar 14 locuitori. Tot ce a mai rămas din castelul Montaillou este un turn în ruine şi rămăşiţe ale unor ziduri.