Radu Donici

Radu (Rostislav) Donici (1 august 1908, Sankt Petersburg - ?) - traducător. Este fiul Domnicăi (născută Donici) şi al lui Mihail Dobronvarov, secretar al Consistoriului din Chişinău, şi frate cu Leon Donici.

A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă şi sovietică, publicând în „Ilustraţiunea română”, „Adevărul literar şi artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viaţa Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viaţa”, „Papagalul”, „Magazinul copiilor” etc.

Autorii din care tâlcuieşte sunt, printre mulţi alţii, Arcadii Avercenko, Konstantin Balmont, Al. Blok, Ivan Bunin, F.M. Dostoievski, Ilya Ehrenburg, Serghei Esenin, Konstantin Fedin, Vsevolod Garşin, VI. Kataev, Al. Kuprin, D. Merejkovski, V. Nemirovici-Dancenko, Lidia Seifulina, Mihail Zoscenko, dar şi Karel Capek, Fenimore Cooper, Knut Hamsun, Branislav Nusic, Stanislav Przybyszewski şi Kazimierz Tetmayer.

A transpus în româneşte comediile Bani turbaţi (împreună cu Al. Kiriţescu), Femei în robie, Sărăcia nu e viciu, Vinovaţi fără vină de A.N. Ostrovski, Tinereţe de Vl. Şkvarkin. În volum, i-au apărut tălmăciri din Nikolai Gogol, Lev Tolstoi, N.S. Leskov, Vl. Korolenko, A.P. Cehov, Maxim Gorki, A.N. Tolstoi, Mihail Arţîbaşev, Al. Ceakovski, Iurii Efremov, Anatolii Kalinin, Al. Korneiciuk, Xenia Lvova, A.S. Makarenko, Vl. Nabokov-Sirin, Al. Peregudov, Natan Rîbac, K. Treniov şi V.V.  Veresaev.

Preferatul lui Donici este Arcadii Avercenko. Din alte literaturi realizează, singur sau în colaborare, versiuni ale unor scrieri de Hervey Allen, Martin Andersen Nexo, Krishan Chandar şi Upton Sinclair. Deşi li s-a reproşat că păstrează întorsături de frază din originalul rusesc sau mai şchioapătă în folosirea timpurilor, versiunile lui Donici au meritul fidelităţii şi o anume acurateţe. A mai tradus cărţi de muzicologie, arhitectură, pedagogie, medicină.

Traduceri

  • Upton Sinclair, Iubire, ediţia II, Bucureşti, 1926;
  • Arcadii Avercenko, Povestirile unui cinic, Bucureşti, 1937; Manual pentru leneşi, Bucureşti, 1938; Serviciu prietenesc, Bucureşti, 1939;
  • A.P. Cehov, Bârfeala, Bucureşti, 1939, Ghinion, Bucureşti, 1945;
  • Vl. Korolenko, Muzicianul orb, Bucureşti, 1939;
  • Vl. Nabokov-Sirin, Camera obscură, Bucureşti, 1940;
  • Mihail Arţîbaşev, Familia Diki, Bucureşti, 1941;
  • Fenimore Cooper, Leii de mare, Bucureşti, 1942; Hervey Allen, Cavalcada, Bucureşti, 1942;
  • N.V. Gogol, Portretul, Bucureşti, 1944; Mantaua. Povestiri din Petersburg, prefaţă de Tatiana Nicolescu, Bucureşti, 1962 (în colaborare cu Eusebiu Camilar şi Ada Steinberg); Suflete moarte, ediţia V, prefaţă de Nina Vucolov, Bucureşti, 1987 (în colaborare cu Tudor Arghezi, Ionel Ţăranu şi Iancu Linde);
  • Al. Korneiciuk, Misiunea lui mr. Perkins în ţara bolşevicilor, Bucureşti, 1945;
  • K. Treniov, Liubov Iarovaia, Bucureşti, 1945;
  • Anatolii Kalinin, Cazacii, Bucureşti, 1945;
  • Maxim Gorki, Copiii soarelui, Bucureşti, 1945; Varenka Olesova şi alte nuvele, Bucureşti, 1945 (în colaborare cu Livia Sorescu);
  • Al. Ceakovski, A fost la Leningrad..., Bucureşti, 1946;
  • Alexei N. Tolstoi, Petru I, I-III, prefaţă de Silvian Iosifescu, Bucureşti, 1946-1950; Opere alese, I, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Al. St. Medeleni);
  • Ilya Ehrenburg, Vasilii Grosman, Lev Ozerov, Vladimir Lidin, Cartea neagră, I, Bucureşti, 1948;
  • N.S. Leskov, Sentinela, Bucureşti, 1949;
  • Iurii Efremov, Cornul alb, Bucureşti, 1949;
  • Iurii Gherman, Povestiri despre Felix Dzeriinski, Bucureşti, 1949;
  • A.S. Makarenko, Steaguri pe turnuri, Bucureşti, 1950; Proză şi scenarii literare, Bucureşti, 1958; Povestiri şi schiţe. Articole despre literatură. Corespondenţa cu Maxim Gorki, Bucureşti, 1959 (în colaborare cu Lucia Demetrius);
  • V.V. Veresaev, Însemnările unui medic, Bucureşti, 1951 (în colaborare cu Livia Sorescu);
  • Xenia Lvova, Creşte pădureaBucureşti, 1952;
  • L.N. Tolstoi, Ana Carenina, I-II, Bucureşti, 1950 (în colaborare cu Mihail Sevastos); ediţia I-II, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu Mihail Sevastos şi Ştefana Velisar Teodoreanu);
  • Martin Andersen Nexo, Nuvele, Bucureşti, 1953 (în colaborare cu T. Aurelian), Biletul de loterie, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu Elena Turtureanu);
  • Natan Rîbac, Rada din Pereiaslav, prefaţă de Eugen Schileru, Bucureşti, 1954 (în colaborare cu Al. St. Medeleni);
  • Al. Peregudov, În anii de demult, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu Mircea Alexandrescu);
  • Krishan Chandar, Când vorbesc statuile, prefaţă de Alexandru Săndulescu, Bucureşti, 1956 (în colaborare cu Irina Negură);
  • A. Doljanski, Mic dicţionar muzical, Bucureşti, 1960;
  • Liubov Solovţova, Giuseppe Verdi, Bucureşti, 1960.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …