Publicaţiile craiovene la întâlnirea dintre două veacuri

În revistele şcolare ale vremii şi-au încercat condeiul personalităţi remarcabile ale ştiinţei şi culturii româneşti. În octombrie 1891, un grup de tineri craioveni, elevi ai Şcolii centrale, între care Gheorghe Ţiţeica şi C.D. Fortunescu, editează sub conducerea profesorului G.T. Buzoianu, „Revista şcoalei”. Între colaboratori se numără, cu poezii, Petre Vulcan, Dumitru Dimiu, autorul poemului filozofic Nirvana, C.D. Fortunescu - ce deţinea şi funcţia de secretar de redacţie - N. Burlănescu-Alin, Gheorghe Ţiţeica şi Traian Demetrescu.

În aceeaşi revistă, Şt. O. losif debutează, în numărul 7, cu poezia Isvorul. Se publicau versuri de o pronunţată nostalgie adolescentină în care se cântau „dureri închipuite” şi se dădeau glas dorurilor şi „suferinţelor” tinereşti. Acesta se pare a fi fost şi motivul care l-a determinat pe Alexandru Macedonski să dedice tinerilor grupaţi în jurul publicaţiei, cu scopul, de altfel mărturisit, de a-i ajuta să se desprindă din mrejele apăsătoare ale melancoliei, poezia Cele trei porunci.

În secolul al XX-lea, presa literară craioveană se afirmă de la început prin „Ramuri”, revista cu cea mai lungă viaţă (1905-1947) şi cea mai valoroasă. Urmează „Arhivele Olteniei” (1922-1943), „Viaţa literară” (1914-1916), „Flamura” (1922-1928), „Năzuinţa” (1922-1929), „Scrisul românesc”, „Pleiada” (1927-1928), „Gânduri noi” (1927-1928), „Radical (1929-1931), „Meridian” (1934-1946), „Gând şi slovă oltenească” (1936-1947) etc.

Până la apariţia „Ramurilor”, câteva publicaţii, de mai mică importanţă, veneau să amintească de poetul Sensitivelor şi Aquarelelor. Tradem devenise pentru craioveni un adevărat cult. „Noua revistă olteană”, cu subtitlul „ştiinţifică-literară” (1 noiembrie 1903 - 1 septembrie 1904), în Cuvânt introducător, semnat de directorul ei, N. Popescu Gorgota, arată că „Tradem a influenţat pe craioveni, ca Eminescu pe români”, titlul revistei amintind de publicaţia scoasă de poet în 1888, dar că în prezent „asistăm în cetatea banilor - cu trecut istoric - la o apatie, din punct de vedere al literaturii”.

Colaboratorii „Noi reviste oltene”, care vor fi şi în grupul primilor semnatari ai revistei „Ramuri” (Şt. Braborescu, N. Vulovici, N. Burlănescu Alin, I.C. Popescu Polyclet, I.M. Russu, P. Vulcan, Dem. D. Stoenescu, D. Kamabatt, Al. Gherghel etc.) vor publica versuri (în nr. 1 figurează poezia inedită Strofe, a lui Traian Demetrescu), studii de literatură română şi de folclor, studii de literatură antică, articole de istorie locală, o rubrică „Chestii teatrale” care analiza activitatea Naţionalului craiovean. Din acelaşi cult pentru poet, ia fiinţă „Aurora” (20 noiembrie 1903 - 29 martie 1904), „revistă pentru literatură, ştiinţă şi artă”, sub conducerea lui D.D. Marcu, ceilalţi colaboratori fiind îndeosebi folclorişti: P. Danilescu, Const. G. Brădăţeanu, Şt. St. Tuţescu, Marius de la Stroia (secretar de redacţie).

Mai valoroasă a fost revista comemorativă „Traian Demetrescu” (20 aprilie 1906), având ca principal iniţiator pe George Mil. Demetrescu şi Const. S. Stoenescu, cel care a „botezat” şi „Ramurile”. Publicaţia îşi deschide coloanele cu articolul În amintirea lui Traian Demetrescu. După zece ani, semnat de principalul redactor, urmat de un studiu mai amplu - Cum l-am cunoscut - al lui G.D. Pencioiu, la care mai toţi biografii lui Tradem au făcut referiri.

Publicaţia era dedicată în exclusivitate poetului: se reproduc poezii, scrisori inedite, versuri închinate „trubadurului” de către N. Burlănescu-Alin, Ştefan Braborescu, N. Vulovici, Const. Stoenescu, articole evocatoare semnate de Marius Metzulescu, Dem. D. Stoenescu, Stoenel, A. Steuerman - cel căruia Tradem îi încredinţase volumul Aquarele.

C.D. Craiova, la numai patru zile înaintea apariţiei „Ramurilor”, editează revista „Craioviţa” (1 decembrie 1905) cu acelaşi subtitlu - „literar-ştiinţifică”. Publică poezie şi proză originală, dar spaţiul cel mai mult este rezervat traducerilor din Schiller (Plecarea lui Hector), Jean Rameau (Lacrimi), T.H. Rosny (Crima unui doctor), ca şi unor articole privind originile Craiovei sau probleme de lingvistică.

În acelaşi an, un grup de intelectuali, din care făceau parte Demetrescu Marcu, G. Tudoreanu, G.A. Tăbăcaru, Şt. St. Tuţescu, scoate revista literară „Nirvana” (noiembrie 1905 - ianuarie 1906), care publică în traducere din limba franceză, după Victor Hugo, sonete ale lui Shakespeare.

Check Also

Craiova – bănie şi oraş medieval

La sfârşitul secolului al XVI-lea se desfăşura un puternic comerţ de tranzit, iar vama de …

Craiova la începutul revoluţiei populare din 1944-1947

În numerele sale din decembrie 1944 şi ianuarie 1945, ziarul „Înainte” îşi informa cititorii despre …

Craiova în preajma Unirii Principatelor

Craiova se înscria printre principalele oraşe ale ţărilor române ca o forţă activă pentru propăşirea …

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete …

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei …