„Psalmul 77” din Coresi, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Psalmul 77” din Coresi, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Foaia Societăţii Românismul” nr. 2 din mai 1870.

În citatele din Psaltire am eliminat pe -u (dar nu şi pe -u), am modificat pe i în ea în cazurile în care în limba de astăzi se rosteşte cu diftong: lege e redat prin legea, aceste prin acestea; am păstrat pe â, care, în transcrierea lui Hasdeu, poate avea altă valoare decât ă. Am păstrat punctuaţia la textul latinesc.

La 1870, nu se cunoşteau încă tipăriturile făcute de Coresi înainte de 1577. Psaltirea din 1577 este prima tipăritură slavo-română cu traducere românească intercalată cunoscută până astăzi.

Unii cercetători (mai recent, Gavril Istrate, Originea şi dezvoltarea limbii române literare, în „Analele ştiinţifice ale Universităţii «AI. I. Cuza» din Iaşi”, 1957) susţin că diaconul Coresi era în exclusivitate tipograf, nu şi traducător al cărţilor religioase pe care le-a imprimat. Alexandru Rosetti arată că nu se poate formula un răspuns sigur de îndată ce „ştirile privitoare la activitatea diaconului Coresi sunt, după cum se ştie, cu totul sumare.

B.P. Hasdeu

În această stare a lucrurilor, afirmaţia că diaconul Coresi a participat sau nu la revizuirea traducerilor maramureşene, pe care le-a tipărit, sau la traducerea versiunilor din Cazania I şi a II-a, este gratuită. de aceea, socotim că nu se poate trage nici un argument, pro sau contra, din astfel de consideraţii”.

Aproape de adevăr pare interpretarea lui Ion Gheţie, din articolul Coresi - traducător sau tipograf?, în „Limba română”, nr. 4 din iulie-august 1979: „Coresi făcea, prin urmare, ultimul control al textelor, revizuindu-le şi modificându-le în privinţa (orto)grafiei. E foarte probabil că el efectuaşi o unificare de natură lingvistică, adaptând la normele literare munteneşti limba manuscriselor provenite din alte regiuni dialectale”.

Diaconul Coresi

Ideea că la traducerea unor texte româneşti vechi ar fi fost folosite şi versiuni latineşti a fost susţinută de unii cercetători de mai târziu. Astfel, Densusianu descoperă multe potriviri de topică între textul românesc şi cel latinesc, identităţi semantice sau de structură lexicală etc. După I.C. Chiţimia (Urme probabile ale unei vechi traduceri din latină în „Psaltirea Scheiană”, în „Revista de istorie şi teorie literară”, nr. 2 din 1981), Psaltirea Scheiană s-ar sprijini şi pe o traducere făcută după Vulgata.

Pentru Ion Gheţie (în articolul A existat un izvor latin al Psaltirilor româneşti din secolul al XVI-lea?, în „Limba română”, nr. 2 din martie-aprilie 1982), ipoteza aceasta, deşi nu e pe deplin convingătoare, trebuie reţinută, urmând ca ea să fie verificată cu noi dovezi. Amintim, în sfârşit, că Mariana Costinescu (în studiul introductiv la Codicele Voroneţean, editat în 1981) crede că unele particularităţi lingvistice ale Codicelui Voroneţean şi ale Apostolului tipărit de Coresi sugerează ideea că la traducerea lor din slavonă ar fi fost utilizat şi un izvor latin.

Pentru Hasdeu, identităţile dintre versiunea românească a Psaltirii şi Vulgata se explică nu prin influenţa modelului latin, ci prin natura „latină” propriu-zisă a limbii române.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …