Producţia de mărfuri în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Înainte de toate, oraşele pontice au desfăşurat în noile condiţii create de stăpânirea romană, o largă activitate economică, întemeiată pe munca sclavilor şi a meseriaşilor liberi. Callatis, urmat de Tomis şi Histria, devin în cursul secolelor I-III d.Hr. cele mai însemnate centre de producţie de mărfuri din întreaga Dobroge. Numeroase ateliere metalurgice şi ceramice asigură comerţului local o mare parte din produsele necesare agriculturii şi vieţii de toate zilele. Astfel, la Moşneni, lângă Mangalia, s-a descoperit un întreg inventar agricol, datând din epoca romană şi provenind foarte probabil din Callatis.

Într-un mormânt de lângă acelaşi oraş s-au descoperit căni şi pahare de sticlă de cea mai fină calitate, datând din secolul II d.Hr. Trebuie să fi existat în oraşele pontice, în special la Tomis, unde s-au descoperit numeroase vase de sticlă, de diferite forme şi dimensiuni - unele dintre ele cu caracter funerar - câteva ateliere de sticlărie. Încă şi mai numeroase sunt produsele ceramice, vase şi statuete de cult sau de podoabă. Un atelier de opaiţe (lucernae) de cea mai bună calitate, datând din prima jumătate a secolului II d.Hr., a fost descoperit la Histria.

Tiparele de statuete, descoperite la Mangalia, numărul neobişnuit de mare de figurine de tot felul, dovedesc cât de intensă era activitatea acestor ateliere coroplastice, care aveau o lungă tradiţie, veche de câteva secole, cum s-a putut constata prin săpături arheologice. Cum era şi firesc, producţia atelierelor ceramice din oraşele dobrogene asigura înainte de toate nevoile populaţiei din această regiune. Vase de diferite forme au fost descoperite în săpăturile de pe întreg cuprinsul Dobrogei. Din aceleaşi ateliere provin desigur şi numeroasele vase descoperite în aşezările geto-dace de la nordul Dunării din epoca romană.

Este adevărat că unele vase de lux, frumos împodobite cu decor floral în relief, după modelul vaselor italice din Arretium, au fost aduse probabil din Asia Mică, împreună cu alte produse, în special de metale preţioase şi de marmură, pentru care lipseau în Dobrogea atât materia primă, cât poate şi artiştii necesari. Este foarte probabil însă că unele exemplare de astfel de vase, decorate cu flori şi frunze în relief, au fost imitate şi în atelierele locale. Tot din argilă erau confecţionate şi greutăţile pentru pescuit sau pentru ţesut, descoperite în număr mare în săpături. Numeroasele turme de oi din Dobrogea asigurau lâna necesară ţesutului stofelor de îmbrăcăminte cerute de climatul aspru al stepei dobrogene.

Dezvoltarea vieţii economice a Dobrogei în epoca romană a dus, pe de altă parte, la o mult mai mare exploatare a unor bogăţii locale. Trebuie amintită, înainte de toate, exploatarea carierelor de piatră, necesară numeroaselor edificii publice şi private. Urmele unor astfel de monumente, în special cele din Tomis, prezintă un caracter monumental, realizat nu numai prin dimensiunile lor mari, dar şi prin grija în alegerea materialului şi a execuţiei sale artistice.

Zecile de temple, bazilici şi altare, de clădiri ale administraţiei civile sau militare, de instalaţii portuare, de ziduri de cetăţi, restaurate începând cu secolul II d.Hr., apeductele, băile şi halele construite în secolele II-III d.Hr., toate cereau o mare cantitate de materie primă, ca şi un număr mult mai mare de arhitecţi, pietrari, zidari, mozaicari şi alţii.

Carierele de piatră din Dobrogea au fost exploatate într-o măsură nemaiatinsă până atunci. Masivul de calcar sarmatic din jurul Babadagului a dat materialul de construcţie de la Histria, atât în epoca greacă, cât şi în cea romană. Şisturile verzi dobrogene au fost întrebuinţate ca piatră brută pentru construcţia temeliilor şi a nucleului de piatră al zidurilor de apărare ale cetăţii.

O carieră de piatră din epoca romană (secolele II-III d.Hr.) a fost descoperită la Cernavodă. Pe unul din pereţii acestei cariere, ce se întinde pe o lungime de 2 km, a fost sculptat chipul primitiv al divinităţii protectoare a pietrarilor, Hercules Saxanus Cariera antică de la Cernavodă permite observaţii deosebit de interesante asupra tehnicii de exploatare a blocurilor de calcar de diferite dimensiuni, mai mari în secolul II d.Hr., mai mici în secolul următor.

Toate zidurile de cetăţi greceşti sau romane din Dobrogea au fost construite cu blocuri de calcar sarmatic, care acoperă masivul prebalcanic din Dobrogea. Dintre carierele de piatră exploatate în cursul secolelor II-III d.Hr., mai amintim pe cea de la Capidava (Topalu) şi de la Deleni, de unde au fost tăiate blocurile monumentului triumfal de la Adamclisi.

Trebuie amintit, pe de altă parte, faptul că în tehnica construcţiei monumentelor dobrogene a apărut, după modelul roman, utilizarea pe scară largă a mortarului de var. De asemenea, alături de piatră, se întrebuinţează din ce în ce mai mult şi cărămidă. Aceste modificări în tehnica construcţiei au dus în chip necesar la noi forme de diviziune socială a muncii, şi anume la apariţia unor meşteşugari specializaţi, fie sclavi, fie oameni liberi, grupaţi uneori, în special în marile oraşe, în asociaţii profesionale (collegia). Cât priveşte metalele, atât de necesare uneltelor de muncă, ele puteau proveni şi din minele de la Altântepe, de lângă Hamangia, bogate în zona de suprafaţă în minereuri de fier (magnetită) şi mai ales de aramă (malachit).

Check Also

Dobrogea în timpul stăpânirii romane

Prin poziţia sa geografică şi strategică, Dobrogea romană constituie un adevărat bastion, a cărui importanţă …

Distribuţia proprietăţii în Dobrogea romană

Aşa cum s-a amintit mai sus, în satele din Dobrogea romană au apărut un mare …

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe …

Dobrogea în perioada prăbuşirii stăpânirii romano-bizantine (602-679)

Evenimentele din anul 602 însemnau pierderea provinciilor nordice ale imperiului, care au fost luate în …

Dobrogea în timpul stăpânirii bizantine

În veacurile XI-XIII, teritoriul României dintre Dunăre şi Marea Neagră s-a aflat sub stăpânire bizantină. …