Politica internă în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Viaţa politică a Principatelor Române în această perioadă este dominată de mişcările revoluţionare împotriva regimului feudal, care pregătesc revoluţia din 1848. Paralel cu aceste frământări revoluţionare, se desfăşoară şi conflictele dintre domn şi Obşteasca Adunare, primul urmărind să-şi impună autoritatea conferită de Regulamentul organic, a doua străduindu-se să-şi menţină şi să-şi întărească poziţia în stat, subminând autoritatea domnului. Nu este, prin urmare, vorba de o luptă între două tendinţe a două clase opuse, ci de lupta între fracţiunile clasei stăpânitoare, care tind să-şi asigure beneficii pe seama maselor şi îndeosebi a ţărănimii. Această luptă înlesneşte amestecul puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia) în afacerile interne ale principatelor.

Opoziţia boierimii liberale

Purtătorul de cuvânt al opoziţiei în chestiunea articolului adiţional a fost Ion Câmpineanu, şeful partidei naţionale din Adunare şi al Societăţii filarmonice, constituite pentru a susţine un program înaintat de revendicări şi reforme burghezo-liberale. Ion Câmpineanu, ajutat de Felix Colson, fost ataşat al consulatului francez la Bucureşti şi autor al unor scrieri interesante despre principate, a desfăşurat o vie propagandă în capitală şi în provincie pentru răspândirea ideilor partidei naţionale. Pe lângă gruparea lui Câmpineanu s-au constituit şi unele societăţi secrete, ca aceea a doctorului Tavernier, la care a aderat şi Câmpineanu, şi aceea a lui Mitică Filipescu. Asemănătoare ca organizare şi metode de acţiune, ele se deosebeau ca structură socială şi program politic.

În noiembrie 1838, partida lui Câmpineanu, compusă din membri ai Adunării şi din alţi boieri mari, a ţinut o întrunire şi a redactat un manifest care, declarând ilegale numirea lui Ghica şi Regulamentul organic, susţinea unirea principatelor, adoptarea unei noi constituţii şi alegerea unui domn ereditar, care trebuia să fie Câmpineanu. În acelaşi timp, Câmpineanu şi Colson au întocmit un proiect de constituţie, care prevedea votul universal şi eliberarea clăcaşilor, fără pământ. Proiectele de reformă ale partidei lui Câmpineanu lăsau neatinsă marea proprietate, transformând-o însă dintr-o stăpânire feudală într-o proprietate deplină, capitalistă, eliberată de orice servitute feudală.

Un astfel de program nu putea să obţină adeziunea maselor populare, iar planurile cu privire la revoluţia generală s-au spulberat în vânt. Zvonurile că turcii ar intenţiona să depună pe Ghica deschideau pentru Câmpineanu perspectiva de a ajunge domn pe cale legală, cu sprijinul Angliei şi al emigraţiei polone de la Constantinopol. Câmpineanu a devenit deci legalist. Dar el n-a obţinut sprijinul majorităţii boierilor mari pentru candidatura sa. Cei mai mulţi s-au pronunţat pentru Mihail Sturdza, domnul Moldovei, prin alegerea căruia şi ca domn al Ţării Româneşti s-ar fi putut realiza Unirea Principatelor.

Sturdza a fost prevenit de acest plan şi Câmpineanu a plecat apoi, însoţit de Colson, la Constantinopol, la Paris şi la Londra, dar n-a făcut decât să se compromită în ochii Curţilor suzerană şi protectoare. La întoarcerea sa în ţară a fost surghiunit la mănăstirea Mărgineni, apoi la Plumbuita, de unde n-a fost eliberat decât în martie 1841. Eşecul lui Câmpineanu a întărit pentru moment situaţia lui Ghica. Poarta a investit pe Ghica cu dreptul de a pedepsi pe oricine ar tulbura dezbaterile Adunării sau ar ameninţa ordinea publică.

Check Also

Partida naţională

Partida naţională a fost gruparea boierilor din jurul colonelului Ion Câmpineanu, care, între 1835 şi …

Modelul politic liberal

Monarhia parlamentară Partizanii liberalismului au găsit în monarhia parlamentară engleză şi ulterior în democraţia republicană …

Anularea alegerilor din Moldova din iulie 1857

Dând curs uriaşei mişcări de protest din Principate, puterile favorabile Unirii, în frunte cu Franţa …

Cele din urmă lupte politice ale partidei naţionale şi produsele ei literare

Radu Mihnea şi Ştefan Tomşa, uneltele oarbe ale turcilor, purtară numai în taină o politică …

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate …