Perioada regulamentară în Moldova şi Ţara Românească până în 1848

Destrămarea feudalismului şi dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste fac progrese atât de rapide după desfiinţarea monopolului turcesc, încât criza orânduirii feudale se adânceşte. Creşte numărul atelierelor cooperaţiei simple şi, în parte, şi al manufacturilor, care nu mai produc, ca atelierele meşteşugăreşti, îndeosebi pentru piaţa locală, ci pentru întreaga ţară. Apar primele întreprinderi industriale mecanice şi primele instalaţii industriale puse în mişcare de forţa aburului, ambele incompatibile cu folosirea muncii servile.

Producţia agricolă creşte rapid în urma transformării domeniului feudal în mare întreprindere producătoare de cereale-marfă. Dar cum proprietarii nu dispun nici de capital, nici de experienţă tehnică, nici de deprinderi de economie şi de” muncă sistematică, nici de spirit de previziune, ei nu ştiu decât să pună munca servilă în serviciul producţiei de cereale pentru piaţă. Epoca regulamentară va fi o perioadă de deposedare a ţăranilor de o parte de pământ şi de crâncenă exploatare.

Răspândirea arendăşiei - aproape toate moşiile mari din Ţara Românească şi din Moldova sunt în această perioadă arendate - contribuie şi ea la agravarea situaţiei ţăranilor, dar în acelaşi timp favorizează pătrunderea capitalismului în agricultură. Arendaşul era de multe ori un negustor care învestea un capital adesea împrumutat şi care trata moşia ca o întreprindere producătoare de plusvaloare. În acelaşi timp, bogăţiile subsolului încep să atragă atenţia capitaliştilor ruşi, austrieci, francezi şi englezi, precum şi a întreprinzătorilor indigeni. Explorările în vederea descoperirii bogăţiilor subsolului, începute sub administraţia rusă, continuă în epoca regulamentară, când se încheie convenţii pentru exploatarea lor.

Creşterea forţelor de producţie se reflectă limpede în dezvoltarea comerţului exterior, care-şi dublează volumul în 18 ani. Progresul comerţului interior şi lărgirea pieţei interne sunt atestate de înmulţirea târgurilor şi a bâlciurilor. Uniunea vamală dintre Moldova şi Ţara Românească a lărgit piaţa internă asupra întregului teritoriu al celor două principate. Oraşele cresc în populaţie şi altele noi se înfiinţează. Vechile cetăţi turceşti restituite Ţării Româneşti se transformă în porturi care leagă ţara cu piaţa europeană. Brăila se dezvoltă atât de repede, încât concurează şi apoi chiar întrece Galaţii.

Creşterea producţiei agricole şi industriale şi dezvoltarea comerţului favorizează ascensiunea unei clase noi, burgheze, compuse din industriaşi şi meseriaşi de tip nou, din negustori, exportatori de produse agricole şi dintr-o pătură din ce în ce mai numeroasă de intelectuali, dintre care mulţi formaţi în universităţile occidentale, de unde se întorc însufleţiţi de idei noi, înaintate. În acelaşi timp începe să crească şi numărul muncitorilor salariaţi.

Creşterea populaţiei urbane şi progresele procesului de formare a clasei burgheze sunt atestate de mişcări revoluţionare, ca aceea din 1840 în Ţara Românească şi aceea din 1846 în Moldova, care urmăresc, pe baza unui program şi prin mijlocirea unor partide, să răstoarne, nu spontan şi neorganizat, ca mişcările ţărăneşti, stăpânirea marii boierimi, să lichideze relaţiile feudale şi să creeze, sub forma unei republici democrate, noul stat burghez.

Aceste încercări sunt înfrânte, fiindcă burghezia, compusă din elemente prea eterogene, era lipsită de o bază economică suficient de puternică pentru a-i conferi o acţiune politică independentă. Totuşi ele anunţă lupta revoluţiei din 1848 pentru răsturnarea regimului feudal, precum şi aceea pentru Unirea din 1859.

Check Also

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un …

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului …

Cauzele interne şi externe ale înfrângerii Revoluţiei din 1848 în Ţara Românească

Înfrângerea revoluţiei a fost determinată de faptul că în ţară capitalismul era slab dezvoltat şi …

Criza fărâmiţării feudale în Moldova (1432-1457)

Perioada cuprinsă între moartea lui Alexandru cel Bun şi urcarea pe tron a lui Ştefan …

Întărirea presiunii otomane asupra Ţării Româneşti (1496-1521)

La sfârşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea, istoria Ţării …