Perioada interbelică – o perioadă fertilă în publicistica craioveană

În peisajul publicisticii craiovene  interbelice,  al preocupărilor de cercetare istorică, etnografică, folclorică şi de istorie literară, „Arhivele Olteniei”, publicaţie fondată de dr. Charles Laugier şi condusă pe toată perioada (1922-1943, 1944-1946) de către profesorul C.D. Fortunescu, ajutat de un comitet de conducere constituit din profesori care reprezentau întreaga zonă a Olteniei - are un pregnant caracter enciclopedic şi este, din acest punct de vedere, cea mai importantă apariţie.

Cele două rubrici permanente - Oltenia folcloristică şi Oltenia literară şi artistică - cuprind folclor original, studii de etnografie şi folclor, creaţii literare şi numeroase articole de critică şi istorie literară. Colaborează Dem Bassarabeanu, Doina Bucur, N. Burlănescu Alin, Aurel Chirescu, Dumitru Ciurezu, fraţii Constant, Elena Farago, M.D. Ioanid, Ion Mara, Nicolae Milcu, Sabina Paulian, Aurel Tita, Ion Dongorozi, C.S. Nicolăescu-Plopşor, Ion Donat, Nicolae Iorga, Liviu Marian etc. Din câte se observă, cu mici excepţii, cei mai mulţi colaboratori sunt scriitori locali. Se scriu articole importante despre Gib I. Mihăescu.

Se recenzează La Grandiflora, Donna Alba şi Braţul Androinedei, prozatorul fiind apreciat ca un extraordinar creator de tipuri, un analist subtil, „meşter în a descoase sufletele şi a lămuri ascunsele pricini ale multora din gesturile noastre cu aparenţă de inexplicabil”. Se analizează în spirit critic Istoria literaturii române moderne a lui G. Bogdan Duică, Lina de Arghezi, Umbra timpului de Ion Pillat, Velerim şi Veler Doamne de V.I. Popa, Răscoala de Rebreanu, Privind viaţa de Ibrăileanu, volumul de poezii Scară la cer al lui Virgil Carianopol etc.

Valoarea publicaţiei constă însă, cel mai mult, în materialul istoric ce-l conţine. Aproape fiecare număr al revistei începe cu studii şi cercetări din domeniul istoriei. Detaliate studii apar apoi în rubricile permanente: Oltenia istorică şi Oltenia arheologică susţinute de personalităţi recunoscute: D. Tudor, D. Berciu, C.S. Nicolăescu Plopşor, Alxandru Bărcăcilă etc. Se reproduc pentru prima dată o serie de documente istorice şi inscripţii. Din materialele publicate în paginile „Arhivelor Olteniei” se poate uşor reconstitui o istorie a presei şi tiparului craiovean şi din Oltenia, în genere. Între cei care abordează aceste probleme se numără în primul rând: Nicolae Iorga, C.D. Fortunescu, Barbu Theodorescu şi Ion Donat.

În perioada interbelică mai apar şi alte publicaţii valoroase. La 1 aprilie 1922 „Flamura”, revistă literară şi artistică de orientare eclectică (1 aprilie 1922 - iunie 1928), sub conducerea unui comitet din care făceau parte: G. Voiculescu, Costache Faca, A. Pascu, C.S. Nicolăescu Plopşor, G. Teodorescu-Romanaţi. Mai semnează: D. Iacobescu, Eugen Constant, Dem Basarabeanu, Elena Farago, Eugen şi Radu Boureanu, Mihail Drumeş, Emanoil Bucuţa, Nicolae Milcu, Elena Văcărescu etc.

În acelaşi an, I.B. Georgescu, Elena Farago, George Murnu, Ion Dongorozi, N.M. Condiescu, N.I. Herescu, Traian Păunescu-Ulmu editează „Năzuinţa” (aprilie 1922 - mai 1929), revistă tradiţionalistă de „literatură, ştiinţe, arte”. Prin „tradiţie” şi „tradiţionalism”, idei care se dezbat în Cuvântul înainte, redacţia înţelege păstrarea caracterului românesc al literaturii, înfăţişarea momentului de atunci într-o limbă adecvată, sprijinindu-se, în drumul spre frumos, bine şi adevărat, cit mai mult pe talentele ce există şi se vor ivi în părţile olteneşti.

„Năzuinţa” publică versuri originale şi traduceri, proză, eseuri critice, cronici, recenzii, atrăgând de la primul număr colaboratori de prestigiu: Ion Barbu (Măcel), Perpessicius (De-ar mai cădea o stea...), Elena Farago, Victor Eftimiu, Dimitrie Nanu, Camil Baltazar, Vasile Voiculescu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Ion Pillat - cu poezie; Ion Dongorozi, Alexandru Popescu-Telega, G.M. Zamfirescu (Bariera, fragment) - cu proză, Felix Aderca, Mihail Dragomirescu (Idealul culturii), T. Păunescu-Ulmu (Poezia lui Eminescu), Dumitru Furtună (Anii de suferinţă ai lui Ion Creangă) - cu eseuri critice; Ramiro Ortiz (Italia sentimentală) - cu note de călătorie; rubricile „Din lumea cărţilor”, „Revista revistelor”, „Reviste româneşti”, sunt semnate de Ion Dongorozi, Felix Aderca, C.D. Fortunescu, P.N. Paulian, N.I. Herescu. Nu lipsesc necroloagele (Duiliu Zamfirescu, nr. 3, 1922), medalioanele literare despre scriitori străini (Cervantes, D’Annunzio) sau tălmăciri din F. Jammes, datorate lui Ion Pillat, din J. Moreas, sau poeme după Lecomte de Lisle şi Verhaeren, realizate de Perpessicius, Alexandru Stamatiad traduce Omul şi marea de Charles Baudelaire.

Criticul „Ramurilor”, Dumitru Tomescu, scoate - în perioada când Iorga era încă directorul publicaţiei craiovene - „Scrisul românesc”, „revistă tradiţionalistă” (noiembrie 1927 - februarie 1928, respectiv 4 numere), la care au colaborat Ion Pillat, Ion Agârbiceanu, N.M. Condiescu, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu, Ion Dongorozi, Traian Păunescu-Ulmu, Tudor Arghezi, Alexandru Lascarov-Moldovanu, Constantin Rădulescu-Motru, Vasile Voiculescu, P.P. Panaitescu etc.

În perioada de existenţă a „Scrisului românesc” fiinţează şi „Pleiada”, „revistă pentru poezie, critică şi ideologie” (noiembrie 1927 - februarie 1928, tot în 4 numere), redactorii ei fiind N.I. Herescu şi Traian Păunescu-Ulmu. În afara studiilor celui din urmă dedicate lui Eminescu (Un aspect al poeziei lui Eminescu), revista se impune şi prin colaboratorii săi prestigioşi.

Alături de unele versuri de factură tradiţională semnate de Ion Pillat şi Vasile Voiculescu, în „Pleiada” apar poezii expresioniste sub semnătura lui Aron Cotruş. Studiul lui Al. Popescu Telega despre Poeţii America latine a constituit „o primă tentativă de cunoaştere a unei lumi cu care nici azi nu ne-am familiarizat suficient şi o primă contribuţie de literatură comparată”. Mai colaborează Ion Buzdugan, George Murnu, Ion Dongorozi, Ilie Popescu Teiuşan.

În octombrie 1928, când Dumitru Tomescu a fost numit directorul Teatrului Naţional din Craiova, a fost editată revista „Teatrul” în care au semnat Cezar Petrescu, Simion Mehedinţi, N.M. Condiescu, Nicolae Milcu, Paul Papadopol şi Paul I. Prodan. Un an mai târziu, la 1 ianuarie 1929, N.I. Herescu scotea revista clasică „Orpheus-Favonius”, o comprimare a celor două reviste „Orpheus” şi „Favonius”, apărute în 1924 şi respectiv 1926.

Publicaţia urmărea cunoaşterea clasicismului greco-latin şi traducerea operelor literare ale antichităţii. Pentru aceeaşi perioadă menţionăm şi „revista modernistă” - cum se şi subintitula - „Radical” (ianuarie 1929 - iunie 1931), al cărei director a fost poetul Constantin Nisipeanu. Fiecare număr este „dedicat în întregime, câte unuia, pe rând, dintre marii noştri scriitori contemporani”: Tudor Arghezi, Elena Farago, Eugen Lovinescu, Sadoveanu. Între colaboratori se numără Camil Petrescu, Alexandru Sahia, Geo Bogza şi Cicerone Theodorescu.

În 1927, sub direcţia lui Ion Popescu Puţuri, revista „Gânduri noi” (februarie 1927 - iulie 1928), care publică versuri, proză, literatură revoluţionară, recenzii, note, sub semnătura lui Ion Popescu Puţuri, Mihai Cruceanu, Ion Pas ş.a. Revista abordează problema învăţământului ca factor al politicii de clasă, problema moralităţii clasei muncitoare, a proprietăţii colective.

Materialele publicate susţin programul revistei, reuşind să promoveze o literatură originală, nouă, care vorbeşte de actul de sacrificiu al proletariatului industrial, de viaţa plină de sărăcie şi exploatare a muncitorilor. Revista a urmărit în prin plan şi dezbaterea unor probleme ideologice ale artei şi literaturii, problema libertăţii şi autonomiei artei în societatea capitalistă, susţinând în acelaşi timp concepţia marxistă a funcţiei sociale a artei etc.

Pe aceeaşi linie înaintată, se înscrie „Meridian” (1934-1946, cu întreruperi), revistă de frondă şi nonconformism faţă de ordinea burgheză şi faţă de regimul politic de fascizare a ţării. Publică poezie şi proză eseuri de orientare literară şi de comentariu estetic şi politic, cronici literare şi recenzii cuprinse în rubrici ca Pretexte critice, Variaţiuni, Spiritul cărţilor, Arabesc şi Ecoul revistelor. În ultimii ani, îşi fac loc şi traduceri de literatură, articole de estetică, teorie literară şi comentarii privind circulaţia ideilor.

Promovează modernismul şi după destrămarea curentelor avangardiste susţinute de revistele „Contimporanul”, „Integral”, „Unu” „Punct”, „75 HP” etc. Poezia cu caracter avangardist sau suprarealist încearcă să se desprindă de avangardismul dovedit steril în dezbaterea politică şi spirituală şi să se apropie de mişcarea democratică, fiind reprezentată de Saşa Pană, Gheorghe Dinu, Gellu Naum, M.R. Paraschivescu, Virgil Teodorescu etc. Ziarul „Presa” (1930-1935), redactat de membrii Sindicatului presei din Oltenia, urmărea „restabilirea presei de provincie”, câştigarea „independenţei desăvârşite şi a corectitudinii gazetăreşti”. Ancheta ziarului, din 1930, publica răspunsuri ale oamenilor de ştiinţă şi cultură ce susţineau cu acuitate crearea unei universităţi la Craiova.

La 15 martie 1936, C.S. Nicolăescu Plopşor edita „publicaţia tradiţionalistă” „Gând şi slovă oltenească”, a cărei apariţie până în mai 1947 a reuşit - prin condeiul unor scriitori de valoare ca Ion Agârbiceanu, Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Ovidiu Papadima, Marcel Romanescu, Dumitru Tomescu, Ion Dongorozi, Traian Păunescu-Ulmu etc. - să valorifice actul cultural local, să publice literatură, folclor, cronici, recenzii etc.

Revistă de cultură, artă şi literatură, care urmărea trezirea conştiinţei critice, „Condeiul” (1938-1942),redactată de poetul craiovean Eugen Constant, publică poezii, schiţe, articole de istorie literară, medalioane închinate lui Panait Istrati, Cincinat Pavelescu, Paul Verlaine, Dimitrie Cuclin, Virginia Woolf, poezii inedite din creaţia lui Traian Demetrescu, traduceri din Michelangello, Mallarme, Schelley.

Un rol deosebit în viaţa culturală a Craiovei îl au cotidianul „Înainte”, noua serie a revistei „Ramuri”, „Analele Universităţii” şi alte publicaţii. Creat la 9 septembrie 1944, ziarul „Înainte” a fost o tribună de îndrumare, luptă şi educaţie. Ziarul „Înainte” a publicat şi literatură, uneori consacrând pagini şi rubrici speciale evenimentelor culturale şi vieţii literar-artistice.

Noua serie a revistei „Ramuri”, apărută la 15 august 1964, având la conducere pe Ilie Purcaru, va continua, la alte dimensiuni, „Ramurile” din perioada anilor 1905-1947. Publicaţia abordează acum probleme majore ale vieţii noastre politice, culturale şi de creaţie literară, contribuie la stimularea şi formarea tinerelor talente. Publică lucrări cu un bogat conţinut de idei şi de un înalt nivel artistic.

Organizează ample anchete, colocvii şi dezbateri privind cultura, învăţământul, arta, folclorul, activitatea editorială în Oltenia. Închină pagini marilor personalităţi ale culturii noastre: Alexandru Macedonski, Nicolae Titulescu, Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Călinescu etc. Revista oglindeşte viaţa spirituală a Craiovei şi Olteniei, în genere, printr-o serie de rubrici ca: „Arhivă olteană”, „Scrisori dintr-un raion”, „Cenacluri din Oltenia”, „Pentru o istorie a Olteniei”, „O ştiinţă nouă - arhitectura satului” etc.

Din 1969, de când conducerea a fost preluată de criticul şi istoricul Alexandru Piru, revista a rezervat mai mult spaţiu şi o atenţie sporită fenomenului literar, sectorului de critică şi istorie literară. Orientată îndeosebi spre zona Olteniei, în general, spre cerinţele culturale ale acestui teritoriu românesc, datorită cercului larg de colaboratori, „Ramuri” reprezintă un interes ce depăşeşte limitele provinciei, înscriindu-se în circuitul celor mai valoroase publicaţii actuale de cultură, din ţară.

Ziarul „Înainte” şi revista „Ramuri” au dedicat paginile lor creaţiei literare locale dar, în acelaşi timp, au urmărit să polarizeze colaborările valoroase ale unor oameni de litere care aparţin, prin origine şi formare culturală, Craiovei şi Olteniei, ca: Alexandru Dima, Mihnea Gheorghiu, Mihail Cruceanu, D.R. Popescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Alexandru Balaci, Ion Biberi, Şerban Cioculescu, I. Dongorozi, Emil Manu, Virgil Carianopol, Alexandru Mitru, Darie Novăceanu, Alexandru Oprea, Petre Pandrea, Ilie Purcaru, Ion Zamfirescu, Barbu Theodorescu, Dragoş Vrânceanu şi Violeta Zamfirescu.

O menţiune specială trebuie consemnată şi despre „Analele Universităţii din Craiova”, publicaţie mai veche pentru secţiile Agronomie, Horticultura sau Electrotehnică şi mai nouă pentru secţiile de Istorie, Filologie, Geografie. Studiile publicate aici reprezintă rodul unor cercetări ştiinţifice de amploare ale cadrelor didactice, având şi rezultate practice preţioase.

Check Also

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Tot în n-rul nostru…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a …

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Dezlegarea cestiunei orientului…, de Mihai Eminescu, este un articol a cărui primă ediţie a fost …

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Teatru românesc (Moartea lui Constantin Brâncoveanu…), de Mihai Eminescu, este o cronică dramatică a cărei …

Din şedinţele Societăţii „România jună”. Naţionaliştii şi cosmopoliţii, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Din şedinţele Societăţii „România jună”. Naţionaliştii şi cosmopoliţii, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic …

Bukovinskaia zariia, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Bukovinskaia zariia, de Mihai Eminescu, este un articol publicistic a cărui primă ediţie a apărut …