Pelendava dacică şi aşezarea romană

Una din aşezările mai importante geto-dacice de pe raza Craiovei a purtat numele de Pelendava. La toponimele compuse ale traco-geţilor se întâlneşte frecvent sufixul „dava”, prin care se înţelege aşezare, sat, localitatea, uneori cu sensul de aşezare întărită. Toponimicul Pelendava are rădăcina „peled”, care înseamnă umed, a curge. Aceasta permite presupunerea că aşezarea se afla în apropierea unui loc umed sau pe malul unei ape.

Aşezarea întărită de la Cârligei - Bucovăţ se afla pe malul unei ape (Jiul), cu o vale mlăştinoasă spre sud (Valea Cosacului) şi are multe izvoare în partea de est şi nord-est. Totodată, prin poziţia, dimensiunile sale şi descoperirile din jur este cea mai importantă aşezare geto-dacică de pe raza Craiovei. Sunt constatări care pledează pentru localizarea Pelendavei geto-dacice la Cârligei - Bucovăţ. Istoria acestor locuri, după cucerirea romană - anul 102 d.Hr. - şi până în anul 275 d.Hr., va fi strâns legată de istoria provinciilor romane de la Dunărea de Jos şi îndeosebi de cea a Daciei Traiane.

Populaţia locală geto-dacică continuă să locuiască pe raza actualului municipiu Craiova şi în vremea stăpânirii romane, după cum dovedesc cercetările arheologice de la Făcăi. Aşezarea coloniştilor romani, care s-a înfiripat aici, poartă nume geto-dacic (Pelendava), noii veniţi preluând de la localnici vechea denumire a aşezării. Romanii, după anul 102, au construit aici un castru alături de care s-a dezvoltat o aşezare civilă.

Castrul roman, ale cărui ziduri, lucrate din piatră şi cărămidă, se afla lângă mănăstirea Bucovăţului Vechi (Coşuna), la Mofleni. Astăzi este - în parte - distrus de eroziuni şi acoperit de aluviunile Jiului. Acesta a fost ridicat, probabil, în vremea lui Hadrian, de N(umerus) M(aurorum), unitate militară care a rămas aici pentru paza castrului şi despre care grăieşte o cărămidă ştampilată cu iniţialele NM. Această unitate militară a fost detaşată de la Răcari, unde şi-a avut garnizoana principală şi unde a lăsat cărămizi ştampilate cu iniţialele NMΣ.

Acum un secol, la Mofleni mai existau încă zidării romane, care puteau fi văzute la suprafaţă. În zona castrului au fost descoperite multe antichităţi romane. Cărămidă romană a fost folosită la pardosirea bisericii Coşuna, la zidurile acesteia (şi astăzi se văd în zidurile bisericii cărămizi romane), la temeliile clopotniţei, la chiliile mănăstirii şi la pardosirea unor construcţii anexe ale mănăstirii, iar sub temeliile mănăstirii au fost folosite blocuri mari paralelipipedice, de piatră cochiliferă, cioplite în manieră romană.

Printre antichităţile romane descoperite la Mofleni se numără şi resturile unui mozaic de cărămidă, ceramică, monede, o statuetă de bronz a zeiţei Victoria, un vârf de lance din fier, un unguentarium de sticlă şi altele. Castrul făcea parte dintr-o linie fortificată care urmărea cursul Jiului, începând cu castrele de la Zăvalu şi Lişteava în sud, până la castrul de la Bumbeşti, în nord.

Aceste castre aveau misiunea de a păzi drumul de pe valea Jiului, care făcea legătura peste Carpaţi, între Dunăre şi Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Totodată, castrul de la Craiova făcea parte şi din linia de castre Drobeta - Ad Mutrium - Pelendava - Castranova şi Romula, ce aveau sarcina de a păzi drumul pe care erau înşirate şi de a supraveghea populaţia geto-dacică din regiunea de deal a Olteniei de astăzi.

Aşezarea civilă romană ridicată în apropierea castrului, la răscrucea drumurilor amintite, este menţionată pe Tabula Peutingeriană (o hartă a Imperiului roman) cu numele Pelendova (corect Pelendava). Pelendava este plasată pe drumul care, pornind de la Drobeta şi trecând prin Ad Mutrium, ajungea până la Romula. După indicaţiile de pe hartă, distanţa dintre Drobeta şi Ad Mutrium este XXXVI mii de paşi romani, iar cea dintre Ad Mutrium şi Pelendava de XXXV mii de paşi. Deci, în total, distanţa dintre Drobeta şi Pelendava este de 71.000 de paşi, adică 105,1865 km, distanţă care coincide cu cea dintre Drobeta Turnu Severin şi Craiova (112 km).

De altfel, toţi istoricii confirmă localizarea Pelendavei de pe Tabula Peutingeriană la Craiova. Întocmirea Tabulei Peutingeriene este legată de măsurile luate de Caracalla în vederea publicării unor itinerarii ale Imperiului roman. Lucrările pentru elaborarea acesteia au durat vreme mai îndelungată, încheindu-se pe la anul 225 d.Hr., în timpul lui Severus Alexander.

Anul 225 este considerat data primei menţiuni documentare a celei mai vechi aşezări din vatra actualului municipiu. Plasată la un important nod rutier al Daciei romane şi având securitatea asigurată de castrul roman şi de garnizoana militară afectată acestuia, Pelendava a avut o viaţă prosperă, după cum dovedesc descoperirile arheologice şi numismatice.

Aceste descoperiri sunt doar la începutul lor. Antichităţi romane, provenind din aşezarea civilă şi din complexele funerare din apropierea acesteia (cărămizi, piatră cioplită, altar din piatră, urnă funerară, monede etc.), au fost descoperite în mai multe puncte ale oraşului. Dintre monedele găsite în străvechea Craiovă menţionăm piese emise în vremea lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Gordian III şi Aurelian. Alături de Pelendava romană au existat şi sate ale geto-dacilor băştinaşi, aşa cum era cel de la Făcăi.

Check Also

Craiova – bănie şi oraş medieval

La sfârşitul secolului al XVI-lea se desfăşura un puternic comerţ de tranzit, iar vama de …

Craiova la începutul revoluţiei populare din 1944-1947

În numerele sale din decembrie 1944 şi ianuarie 1945, ziarul „Înainte” îşi informa cititorii despre …

Craiova în preajma Unirii Principatelor

Craiova se înscria printre principalele oraşe ale ţărilor române ca o forţă activă pentru propăşirea …

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete …

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei …